Vara trebuie să ne aducă în farfurii nu numai legume și fructe minunate, ci și iaurturi și kefiruri răcoritoare. De ce? Probioticele din ele sunt microorganisme vii, acele „bacterii bune”, care joacă un rol-cheie în organismul uman. Să vedem, însă, ce sunt, ce rol au și cum le consumăm. de Viorica Rusu
Ce sunt probioticele?
Ei bine, probioticele sunt bacterii sau drojdii (lactobacillus, bifidobacterii, streptococcus…), prezente în mod natural în corpul uman.
Aceste microorganisme vii au diferite roluri: participă la diferite funcții, cum ar fi digestia și imunitatea. Unele pot fi luate sub formă de suplimente, altele, cum sunt bacteriile lactice, le luăm, în principal, din iaurturi și kefiruri.
La ce servesc?
Tot ce se petrece în intestin se datorează florei intestinale. Aceasta conține atât bacteriile bune, cât și pe cele „rele”. Sănătatea intestinului este determinată de echilibrul dintre ele. Dacă cele „rele” sunt în avantaj numeric provoacă diverse boli digestive, infecții repetate, stare de disconfort, alergii. Consumul de probiotice contribuie mult la restabilirea stării de bine.
Beneficiile iartului și ale kefirului
Foarte concret, trebuie să știm motivele pentru care să nu uităm de probiotice nici vara, când alimentația noastră este oricum diversă și bogată în tot felul de nutrienți. Răspunsul este mult mai amplu decât ne-am aștepta. Iată ce ar trebui să avem în vedere pentru mesele zilnice ale întregii familii, nu numai pentru copii.
- Pentru piele
Pielea este coloniată de bacterii. Dacă se înmulțesc cele rele, ele pot dezechilibra microbiomul cutanat și produc inflamații (roșeață, iritații, uscăciune sau boli cum sunt acneea și eczema).
- Pentru slăbit
Consumul de probiotice poate contribui la reglarea greutății corporale: studiile au demonstrat că microbiomul unei persoane supraponderale este diferit de cel al uneia slabe. Echilibrarea florei intestinale este deci un atu asupra echilibrului. Un ajutor la slăbit este, de pildă, lactobacillus gasseri. Această bacterie are un efect pozitiv asupra greutății celor mici și celor mari. În fine, acțiunea benefică a probioticelor va calma dorința noastră de dulce și de gustări.
- Pentru tranzit
Colonizând flora intestinală, probioticele o fac mai eficientă în procesul de digestie al alimentelor și în regularizarea tranzitului. Anumite bacterii sunt extrem de folositoare în acest sens. Ele se regăsesc în produse lactate, altele pot fi luate sub forma suplimentelor alimentare de la farmacie.
Alimente bogate în probiotice
Produsele fermentate din lapte, iaurturile, kefirul, sunt cele mai cunoscute surse de probiotice. Dar mai sunt și alte alimente, mai puțin cunoscute ca surse de probiotice, cum ar fi varza, drojdia de bere, legumele fermentate (murăturile), morcovii, sfecla, ridichile, ardeii, pâinea cu maia.
Efecte nedorite
La începutul tratamentului, probioticele pot provoca unele neplăceri intestinale. Cele mai frecvente sunt balonarea și gazele. În acest caz, este indicat să se înceapă tratamentul cu mici cantități, care să crească treptat. În mod firesc, apare și întrebarea legată de contraindicațiile probioticelor. Nu, nu există. În cazuri rare există însă copii și adulți pentru care suplimentarea probioticelor să nu funcționeze.
Ce rol au bacteriile „bune”
- Favorizează o bună digestie.
- Reglează tranzitul intestinal.
- Reduc frecvența diareelor.
- Ameliorează sindromul intestinului iritabil.
- Stimulează imunitatea, ajută organismul să depășească infecțiile.
- Favorizează sinteza vitaminelor B și K.
- Luptă contra infecțiilor cu Helicobacter pylori, o bacterie responsabilă
de apariția ulcerelor gastroduodenale. Consumul iaurtului și al kefirului
în paralel cu tratamentul de antibiotic reduce efectele secundare
ale tratamentelor medicamentoase. - Joacă un rol important în tratarea anumitor boli neoropsihice,
cum ar fi anxietatea, depresia și tulburările bipolare.