În urma summit-ului de miercuri se așteaptă ca majoritatea membrilor NATO să aprobe un nou obiectiv de cheltuieli de apărare de 5% din PIB, atât ca răspuns atât la solicitările lui Trump, cât și din cauza temerile europenilor că Rusia reprezintă o amenințare tot mai mare pentru securitatea lor.
Donald Trump a adoptat un ton liniștitor privind angajamentul său și al SUA față de protejarea membrilor alianței, câtă vreme se atinge obiectivul de cheltuieli.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, citat de Reuters, a recunoscut că este dificil pentru țările europene și Canada să găsească fondurile suplimentare necesare, dar a subliniat că este esențial: „Există o convingere absolută în rândul colegilor mei că, având în vedere amenințarea din partea Rusiei și situația de securitate internațională, nu există alternativă”.
Cheltuielile vor crește cu sute de miliarde
Noua țintă de cheltuieli – care ar trebui atinsă în următorii 10 ani – reprezintă o creștere de sute de miliarde de dolari pe an față de obiectivul actual de 2% din PIB, deși metoda de calcul va fi diferită.
Țările vor aloca 3,5% din PIB pentru apărare directă – cum ar fi trupe și armament – și 1,5% pentru măsuri conexe apărării, precum securitatea cibernetică, protecția conductelor și adaptarea infrastructurii rutiere și de poduri pentru vehicule militare grele.
Toți membrii NATO au susținut o declarație care confirmă această țintă, deși Spania a declarat că nu este obligată să o atingă și că își poate îndeplini angajamentele cu un buget mult mai mic.
Premierul olandez Rutte nu a fost de acord cu această poziție, dar a acceptat un compromis diplomatic cu premierul spaniol Pedro Sánchez, pentru a-i oferi lui Trump o victorie simbolică și pentru ca summitul să decurgă fără probleme.
Spania a declarat miercuri că nu se așteaptă ca poziția sa să aibă consecințe.
Potrivit Reuters, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a participat doar la cina oficială din ajunul summitului, marți seară, fără a fi prezent la reuniunea principală de miercuri, deși urma să aibă o întrevedere separată cu Trump.
Premierul ungar Viktor Orbán a diminuat demonstrația de unitate a membrilor afirmând că NATO nu are ce căuta în Ucraina și că Rusia nu este suficient de puternică pentru a reprezenta o amenințare reală pentru alianță.
Kremlin a acuzat NATO că urmează o cale de militarizare excesivă și că portretizează Rusia ca pe un „monstru” pentru a-și justifica creșterile masive ale bugetului de apărare.
Cum arată cheltuielile de apărare ale statelor membre NATO ca procent din PIB, în 2014 și estimările pentru 2024, calculate la prețurile din 2021. Sursă grafice: NATO
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.