Mai mult de 20% din populația Uniunii Europene, adică peste 110 milioane de cetățeni europeni, este expusă la niveluri ridicate de zgomot generat de transporturi, care depășesc pragurile stabilite de legislația UE și au efecte nocive asupra sănătății, mediului și economiei.
Avertismentul vine din partea unui nou raport al Agenției Europene de Mediu (EEA), publicat pe 24 iunie 2025.
Potrivit documentului intitulat „Environmental noise in Europe 2025”, progresele în reducerea expunerii la zgomot sunt lente, iar obiectivul stabilit prin planul UE pentru zero poluare – reducerea cu 30% a numărului de persoane afectate cronic de zgomotul de transport până în 2030 – riscă să nu fie atins în lipsa unor măsuri suplimentare.
Impact grav asupra sănătății
Zgomotul de transport este asociat cu numeroase probleme de sănătate: boli cardiovasculare, tulburări psihice, diabet și decese premature. EEA estimează că expunerea prelungită la zgomot a dus, la nivel european, la 66.000 de decese premature, 50.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 22.000 de cazuri noi de diabet de tip 2. De asemenea, zgomotul ar putea contribui la mii de cazuri de depresie și demență.
Copiii și adolescenții sunt deosebit de vulnerabili. În 2021, zgomotul a fost asociat cu peste 560.000 de cazuri de afectare a înțelegerii textului la citit, 63.000 de probleme de comportament și 272.000 de cazuri de supraponderabilitate în rândul minorilor.
Traficul rutier este identificat ca sursa principală de poluare fonică în zonele urbane aglomerate, afectând aproximativ 92 de milioane de persoane pe durata întregii zile. Alte surse relevante sunt zgomotul feroviar (18 milioane de persoane afectate) și cel aerian (2,6 milioane), în special în apropierea coridoarelor de transport sau a aeroporturilor.
Pragurile de zgomot definite de Directiva europeană privind zgomotul ambiental sunt de 55 decibeli pentru intervalul zi-seară-noapte și de 50 decibeli pentru perioada de noapte. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limite mai stricte, iar dacă se aplică aceste valori, peste 150 de milioane de europeni – mai mult de 30% din populație – ar fi considerați expuși la niveluri dăunătoare de zgomot.
Costuri economice uriașe
Efectele zgomotului nu sunt doar de ordin medical. Conform estimărilor EEA, impactul economic al poluării fonice din transporturi depășește anual 95,6 miliarde de euro, adică echivalentul a 0,6% din PIB-ul UE. Costurile includ pierderi de productivitate, cheltuieli medicale și scăderea calității vieții.
Raportul atrage atenția și asupra efectelor asupra naturii. Cel puțin 29% din siturile Natura 2000 înregistrează niveluri de zgomot care pot afecta comportamentul faunei terestre. În mediul marin, zgomotul produs de transporturi, construcții offshore și activități de explorare perturbă fauna acvatică, în special cetaceele care se bazează pe sunet pentru orientare și comunicare. Regiuni precum Canalul Mânecii, Strâmtoarea Gibraltar, Marea Adriatică sau Marea Baltică sunt printre cele mai expuse la poluare fonică subacvatică.
În perioada 2017–2022, numărul persoanelor profund deranjate de zgomotul de transport a scăzut cu doar 3%, insuficient pentru atingerea obiectivului UE de reducere cu 30% până în 2030. Printre soluțiile identificate de EEA se numără: reducerea vitezei în orașe; folosirea anvelopelor silențioase; modernizarea infrastructurii feroviare; optimizarea traiectoriilor de decolare/aterizare; crearea de zone tampon între locuințe și infrastructuri de transport; dezvoltarea de spații verzi și liniștite în mediul urban.
Leena Ylä-Mononen, directorul executiv al EEA, subliniază că „zgomotul este deseori ignorat, fiind considerat doar o neplăcere cotidiană. Însă impactul său asupra sănătății și naturii este profund și generalizat, iar toate statele membre trebuie să ia măsuri urgente pentru a-și atinge angajamentele asumate prin obiectivul de poluare zero”.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.