Pe 18 iunie ajungem cu „turneul” din acest an FORBES ROMÂNIA BEST CITIES FOR BUSINESS în municipiul Iași și aflăm care sunt provocările mediului de afaceri de la reprezentanții comunității de business din această parte a țării.
Panelul I
STEFANO GAETANO AMOROSO – Italian Desk Coordinator UniCredit Bank
Sigur, în această zonă, la fel ca în restul României, se resimte oricum o cerere pentru creditare și, bineînțeles, un apetit pentru investiții. Trebuie subliniat faptul că deja Iașiul reprezintă un hub în domeniul IT&C, iar foarte multe multinaționale de top sunt prezente aici și își desfășoară activitatea. Totodată, zeci de startup-uri sunt active în regiune.
Așadar, vedem un mediu foarte dinamic, nu doar în industriile clasice. Bineînțeles, anticipăm o posibilă creștere și în alte domenii care, până acum, au fost doar parțial explorate. Agribusiness-ul este unul dintre ele, la fel și turismul, care cunoaște o dezvoltare tot mai accentuată, susținută de îmbunătățirea vizibilă a infrastructurii.
Aeroportul arată excepțional, iar acest lucru se reflectă inclusiv în statistici. La UniCredit, printre altele, mă ocup de relația cu firme internaționale, corporații implicate în investiții străine directe. La acest capitol, județul Iași ocupă locul 19 la nivel național.
Nu este, desigur, un loc excepțional, însă în 2023 am înregistrat un stoc de 722 de milioane de euro în investiții străine directe, ceea ce reprezintă o creștere de 22% față de anul precedent — un semnal foarte încurajator. Vedem un interes tot mai mare pentru această zonă, atât în ceea ce privește județul în ansamblu, cât și Iașiul ca hub regional.
Pentru noi, ca bancă, este clar: sprijinul acordat IMM-urilor nu este doar o linie de business, ci reprezintă o componentă esențială a misiunii noastre sociale.
Să nu uităm că România beneficiază de un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 29,2 miliarde de euro. Este un plan ambițios, cu acțiuni care trebuie finalizate până în 2026. O mare parte din acest program este dedicată tranziției verzi — vorbim despre aproximativ 52,3% din suma totală, adică 15,3 miliarde de euro.
În acest context, și noi, ca bancă, am accelerat sprijinul acordat IMM-urilor, punând la dispoziție linii de finanțare pentru capital de lucru și investiții, în special în domeniul tranziției verzi și al economiei circulare.
Încercăm să ne aliniem permanent cu obiectivele PNRR și cu fondurile disponibile atât la nivel european, cât și local. Un exemplu concret este implicarea noastră în programele dezvoltate de Fondul European de Investiții, care oferă mecanisme de garantare a creditelor. Acestea acoperă o varietate de domenii — de la sustenabilitate, inovare și digitalizare, la sectoarele social, creativ și cultural, dar și educație și dezvoltarea de competențe (reskilling & upskilling).
Acest tip de garantare aduce beneficii directe pentru companii: pe de o parte, reduce costurile financiare, prin compensarea parțială a costurilor garanțiilor, iar pe de altă parte, oferă o colateralizare suplimentară, esențială pentru IMM-uri în accesarea finanțării.
Suntem activi în toate soluțiile de partajare a riscului dezvoltate la nivel european în ultimii ani, nu doar prin Fondul European de Investiții, ci și prin Grupul Băncii Europene de Investiții în ansamblul său. Avem deja la dispoziție toate produsele necesare pentru a susține companiile, mai ales în contextul accesării fondurilor europene, oferind instrumentele financiare specifice acestui tip de finanțare și de proiecte.
(…) E foarte potrivit să vorbim despre educație aici, la Iași, care este, fără îndoială, capitala educațională a Moldovei. Este un aspect esențial, pentru că în școli și universități se formează nu doar forța de muncă de mâine, ci și liderii de mâine.
Dacă ne uităm însă la educația financiară, observăm că, deși s-au făcut progrese, încă mai avem pași importanți de parcurs. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a realizat în 2020 un sondaj în Europa de Sud-Est, primul de acest gen, și rezultatele au arătat niveluri scăzute de alfabetizare financiară în majoritatea țărilor analizate. România a avut, din păcate, cel mai mic scor din eșantion.
Aceste date au fost reconfirmate — cu mici îmbunătățiri — într-un alt studiu realizat în 2023 de aceeași organizație, împreună cu International Network for Financial Education. Una dintre realitățile alarmante este că 54% dintre românii cu vârste între 15 și 64 de ani nu se gândesc la ziua de mâine. Trăiesc de pe o zi pe alta, ceea ce e un semnal de alarmă major.
Din acest motiv, noi, ca bancă, considerăm că avem o responsabilitate clară în ceea ce privește educația financiară — și încercăm să intervenim la toate nivelurile. O facem zilnic, prin discuțiile cu clienții noștri, în special cu IMM-urile și antreprenorii, dar și prin programe dedicate elevilor și studenților.
Unul dintre aceste programe, în care sunt implicat personal, este Start Major, realizat împreună cu Asociația pentru Inovație Socială. Intrăm în licee vocaționale și tehnice și ținem ateliere directe în clasă, în care discutăm cu elevii despre economisire, despre produse bancare de bază, despre cum să înțeleagă mai bine instrumentele financiare pe care le folosesc deja.
De exemplu, majoritatea elevilor de 16–17 ani au deja un cont bancar și un card, dar mulți nu știu în ce condiții a fost deschis, dacă au comisioane sau că există oferte preferențiale pentru elevi. Unii chiar plătesc comisioane fără să fie necesar.
Programul nostru include și un atelier de angajabilitate, iar apoi elevii pot participa într-o tabără de antreprenoriat, care culminează cu un concurs de idei de business. Câștigătorii primesc premii în bani pentru a-și testa ideile.
Un lucru pe care l-am observat — și cred că se aplică și în alte domenii, precum educația pentru sănătate — este că încă mai există rușine în a pune întrebări. Mulți nu vor să recunoască faptul că nu știu, nu știu cui să se adreseze sau nu au curajul să vorbească cu un specialist. Am întâlnit cazuri în care chiar și profesorii, prezenți în clasă, nu intervin și nu încurajează întrebările.
Dar, din fericire, avem tot mai multe exemple pozitive — licee și clase în care elevii sunt obișnuiți să întrebe, să fie curioși. Și în acele momente apare învățarea reală. Când un elev întreabă, de exemplu, „Mama are poprire, cum poate scăpa de ea?”, acolo începe discuția sinceră, utilă, aplicată.
Așadar, deși mai avem un drum lung de parcurs, se văd îmbunătățiri. Și fiecare inițiativă de acest fel contează enorm pentru o societate mai responsabilă financiar.
(…) Pentru dezvoltarea unei țări, a unei regiuni sau a unui oraș, este esențial să existe un parteneriat solid între comunitate și sectorul bancar. Banking-ul nu este doar despre finanțare — este un factor cheie în construirea calității vieții.
Gândiți-vă la Iași, unde începem să vedem progrese clare în direcția unui oraș modern: parcuri, mobilitate urbană sustenabilă, evenimente culturale de anvergură, festivaluri naționale și internaționale. Iașiul devine o destinație turistică tot mai vizibilă, atât pe plan cultural, cât și religios. Dar toate aceste transformări necesită o infrastructură solidă, servicii dezvoltate și un ecosistem economic pregătit să susțină fluxul de vizitatori, firme și investitori.
Aici intervine rolul băncii — care trebuie să fie alături de comunitate, ca partener de încredere, pentru a susține investițiile necesare și pentru a însoți antreprenorii în procesul de dezvoltare. Fie că este vorba de finanțarea unui hotel, a unui restaurant, a unei firme de transport urban sau de proiecte de reconversie urbană, banca trebuie să fie prezentă și pregătită să contribuie activ.
Așa cum menționam și mai devreme, este important să subliniem oportunitățile oferite de programele aflate acum în derulare în România — în special cele dedicate tranziției energetice, tranziției verzi și mobilității sustenabile. Toate acestea sunt direcții strategice care nu doar că atrag finanțare, dar contribuie direct la creșterea calității vieții în orașe precum Iași, unde provocările legate de poluare, infrastructură și urbanizare sunt reale și presante.
Iașiul este pe un drum bun. Este un oraș cu potențial de creștere accelerată. Dar pentru ca această dezvoltare să se întâmple în mod durabil, este nevoie de investiții inteligente, bine susținute. Și pentru aceste investiții ai nevoie de un partener bancar solid, implicat, conectat la realitățile locale.
De aceea, prezența noastră aici, în Iași, este nu doar strategică, ci și asumată. Suntem aici pentru a sprijini antreprenorii în demersurile lor și, în cele din urmă, pentru a contribui la creșterea calității vieții în această comunitate. Pentru că atunci când afacerile locale cresc, întreaga comunitate crește odată cu ele.
MELANIA POP – Managing Partner International Work Finder
Schimbările se văd de la an la an în Iași. Se vede creșterea afacerilor. Se văd multe construcții care sunt finalizate.
Se vede o creștere mai mare a cererii de forță de muncă. Avem clienți de opt ani în zonă. Cel mai vizibil este că tinerii se întorc cu forțe proprii. Ne contactează firme mici care solicită recrutare. În același timp sunt și firme mari care investesc cu curaj.
Avem cereri locuri de muncă de la construcții și până la procesul de livrare al unui produs.
Asta înseamnă că, în curând, vom vedea schimbările mult mai rapide în Iași.
Forța de muncă este necesară și cererea s-a dublat de la an. În prezent, noi suntem la peste 1.000 de muncitori recrutați în Iași față de anul trecut. Sunt cereri de personal calificat în anumite companii.
Toată lumea dorește să lucreze cu români. În anumite industrii lucrăm cu personal asiatic, în majoritate.
O mare nevoie este de personal calificat. Din păcate aceasta n-o mai putem sublini cu studenții care termină facultate.
Foarte rar auzi un tânăr care vrea să devină sudor sau electrician. Vor joburi mai curate, de birou.
S-au tot încercat soluții cu pachete foarte bune în facultăți. Trebuie să vii cu tot felul de beneficii ca să-i ții pe tineri. Noi nu putem concura cu Europa. E mai atractiv în Europa.
Am mers cu companiile în Asia. Europa dorește români. Românii sunt muncitori și adaptabili. Tinerii noștri nu mai sunt interesați de Europa.
Când recrutăm personal din România, acolo nu putem ne ducem către Asia.
Avem 1.200 de angajați în Iași din această zonă. Cererea este mai mare. Nu putem s-o onorăm întotdeauna pentru că este un proces complex. Este o cerea dublă față de ceea ce oferă companiile de recrutare locale.
Când am început recrutările în urmă cu 8 ani în România a fost percepția că recrutarea din țări non UE ar fi o criză. Această percepție a dispărut acum.
Adaptarea s-a făcut cu ajutorul antreprenorilor: decât să-ți ții afacerea închisă mai bine să-ți asumi riscuri mici. Noi, ca firmă, am pregătit companiile și venirea noilor colegi. Unii vorbesc engleză și se înțeleg cu colegii.
Când businessurile au trecut prin această educație. Nu mai există omul bun la toate.
Avem 70 de coordonatori la nivel de țară. Aceștia se ocupă de integrarea muncitorilor asiatici. Noi sprijinim companiile în această direcție. Asiatici sunt plătiți și evaluați ca și colegii români. Am depășit niște bariere. Ca să fii antreprenor în România trebuie să fii curajos.
În prezent, recrutăm în jur de 1.000 de oameni lunar. Orașele sunt dezvoltate. Cu cât paleta de servicii este dezvoltată cu atât locul de muncă este mai atractiv. La recrutarea de români, acest lucru este foarte important.
Asiaticii apreciază orice. Ei apreciază nevoile de bază.
Flexibilitatea este cea mai importantă. Timpul este o resursă importantă. Este foarte important să creștem nivelul de trai, pentru că investițiile vin pachet.
ANDREI RISTEA – CEO TREND Consult
Noi suntem o companie antreprenorială românească, activă în zona de consultanță pentru dezvoltarea culturii organizaționale. De-a lungul a 23 de ani, am colaborat exclusiv cu companii multinaționale de mari dimensiuni, majoritatea din București. În urmă cu doi ani, am decis să facem un pas firesc: să ne îndreptăm și către companiile antreprenoriale românești, pentru a le sprijini în a deveni mai bune și mai competitive.
La acel moment, ne-am uitat la întreaga țară, întrucât în București aveam deja o prezență solidă. Puteam să mergem către Cluj, către Timișoara — ne-am uitat, categoric, la orașele mari, care au deja o structură. Dar am ales Iașiul. Astăzi, principalul nostru focus este aici, în Iași.
Pe lângă ce spuneau colegii mei mai devreme — investițiile vizibile în infrastructură, orașul cu un puternic spirit antreprenorial și istorii solide de creștere — aici există și un centru universitar care formează competențe relevante pentru piața muncii. Aveți un avantaj important și din perspectiva competențelor care se întorc acasă: un caleidoscop de experiențe ale românilor care se reîntorc în Iași, pregătiți să dezvolte businessuri locale.
Chiar ieri am avut o întâlnire de două ore cu un antreprenor din Iași, care ne-a vorbit despre provocările cu care ne întâlnim la nivel național. Spunea că pentru a crește mai departe, trebuie să se retragă puțin din centrul afacerii, să nu mai fie el singurul „motor” al businessului, ci să-și lase echipa de management să funcționeze autonom. Este exact tipul de proiect pe care îl abordăm noi.
De asemenea, spunea că are nevoie de structuri, de procese, de o echipă care să lucreze predictibil și organizat, astfel încât să poată performa și să ducă businessul la nivel național, așa cum deja a început să o facă.
Din perspectiva noastră, Iașiul este cel mai dinamic oraș mare din România. Credem că orașul are acum o fereastră reală de oportunitate. Iar dacă această șansă va fi valorificată de liderii locali — fie ei din administrație sau din zona antreprenorială — Iașiul are toate premisele pentru un viitor excepțional.
(…) Se discută mult despre inteligența artificială, însă dacă intri în detaliu și analizezi ce se întâmplă concret în companii, vei observa că nu există foarte multe inițiative solide. AI este, deocamdată, mai degrabă un subiect de discuție, nu un partener real la masa deciziilor. E ceva ce „urmează să se întâmple”.
Când ne uităm la companiile antreprenoriale de dimensiuni medii, realitatea este că investițiile în oameni sau în procese nu sunt recurente, ci mai degrabă punctuale — se întâmplă uneori, în funcție de context, nu anual, așa cum se întâmplă în companiile multinaționale, unde există bugete clare de dezvoltare organizațională, care se alocă și se consumă constant, an de an.
În antreprenoriat, lucrurile sunt diferite. Un buget pentru dezvoltare poate exista într-un an și să dispară în următorul, în funcție de presiunile economice. De exemplu, ordonanța „trenuleț” de la începutul acestui an a luat pe nepregătite mulți antreprenori care nu o bugetaseră, forțându-i să reducă cheltuieli în alte zone — iar una dintre primele tăiate este, adesea, dezvoltarea organizațională.
În Iași, din ce am văzut, antreprenorii aleg să investească în două direcții clare: fie în zona de distribuție, pentru că au deja o capacitate de producție bună și vor să ajungă mai eficient la clienți, fie în procese interne — vor ca echipele lor să lucreze mai structurat și organizat.
Ca o paranteză, am discutat recent cu mai mulți antreprenori locali care spuneau că se confruntă cu presiuni tot mai mari: cresc costurile la energie, la combustibil, la materii prime — lucruri pe care nu le pot controla. Iar în fața acestor provocări, sfatul nostru a fost clar: țineți aproape de clienți, construiți relații solide, parteneriate pe termen lung. Pentru că doar dacă ai o relație de încredere cu clientul tău, poți justifica o creștere de preț de 10–15% și poți transfera parțial aceste costuri mai departe. Dacă nu, riști ca businessul să intre în impas.
Un alt aspect important este că modelul de antreprenoriat s-a schimbat. În urmă cu 15–20 de ani, antreprenorul era „omul orchestră”: el tăia, el spânzura, el angaja, el plătea salariile, el semna ordinele de plată. Astăzi, cu o nouă generație de angajați care au alte așteptări — care cer participare, feedback, comunicare — acest model nu mai funcționează.
Antreprenorii încep să înțeleagă că au nevoie de „oglinzi”. Când deții puterea într-o organizație, riști să-ți pierzi obiectivitatea. Ai nevoie de oameni care să-ți semnaleze comportamentele cu impact negativ, ai nevoie de instrumente de feedback, uneori chiar de instrumente psihometrice care să te ajute să te înțelegi mai bine și să-ți înțelegi impactul asupra organizației.
Antreprenorii vin la noi și ne cer sprijin: „Ajută-mă să fiu un lider mai bun”, „Ajută-mă să-mi dezvolt echipa, ca să poată prelua din responsabilități și eu să pot face un pas în spate”. Există o nevoie tot mai mare de angajați care să vină cu opinii fundamentate, chiar dacă diferite, care să poată contrazice constructiv — nu pentru a fi „Gică-contra”, ci pentru a aduce valoare și echilibru în decizie.
(…) Avem două misiuni importante, dar pentru mine, personal, cea mai relevantă și profundă este aceea de a sprijini organizațiile să devină spații sănătoase, în care oamenii pot găsi sens în ceea ce fac.
Poate ați trecut, la un moment dat, printr-un loc de muncă în care v-ați întrebat sincer: „De ce sunt aici? Ce rost are ceea ce fac?” Poate vi s-au cerut lucruri absurde, poate ați simțit că vocea voastră nu contează — chiar dacă ați fi vorbit, nimic nu s-ar fi schimbat. Iar asta devine, în timp, toxic. Pentru minte, pentru suflet, pentru sănătate.
Citeam recent că, în lagărele de concentrare, una dintre formele de tortură psihologică era să pui prizonierii să sape o groapă, apoi să o astupe, apoi să o sape din nou. Lipsa de sens devine un mecanism de distrugere. Oamenii au nevoie să înțeleagă de ce fac ceea ce fac. Dincolo de salarii, beneficii sau statut, nevoia de sens e profund umană.
Iar sensul este strâns legat de leadership. Organizațiile se transformă în momentul în care liderii lor se transformă. De aceea, în toate proiectele noastre, primul pas este să lucrăm cu liderii. De multe ori, vin către noi antreprenori sau manageri care spun „am o problemă cu oamenii mei”. Îi încurajăm să se uite mai întâi la ei înșiși. E o iluzie să crezi că poți schimba oamenii fără să te schimbi tu.
Impactul pe care îl avem este, în primul rând, la nivel de leadership. Și aici e cheia: oamenii au nevoie de modele sănătoase. Iar în România, istoric vorbind, avem o relație complicată cu autoritatea. Am crescut cu imaginea liderului distant, dur, cu figura șefului care impune, nu inspiră. Ne uitam la polițist, la doctor, la profesor, cu frică, nu cu încredere. Am interiorizat expresii precum „capul la cutie”, ca o formă de adaptare la o autoritate punitivă.
Ei bine, misiunea noastră este să schimbăm această paradigmă. Este datoria generației noastre să rescriem relația cu autoritatea — să o transformăm din ceva care sperie, într-un sprijin real. Liderii de azi trebuie să creeze spații în care oamenii cresc, în care se simt auziți, valorizați și încurajați să-și atingă potențialul.
Suntem aici pentru a construi alături de ei aceste spații. Pentru a susține liderii să devină oglinzi oneste, modele umane, și să conducă nu prin frică, ci prin claritate, empatie și sens. Doar așa putem contribui, cu adevărat, la o cultură organizațională sănătoasă. Și, în final, la o societate mai echilibrată.
CRISTIAN BUTUC – Manager MedLife Iași
Am venit în 1999 în Iași. Recunosc că în afară de medicină și de universitățile, în Iași nu era nimic. Vara, Iașiul era pustiu, îmi amintesc.
Vreme de 20 de ani am văzut cum s-a dezvoltat Iașiul. Universitățile noastre atrag tot mai mulți studenți.
În urmă cu 20 de ani era doar Policlinica cu Plată din Copou. De atunci, comunitatea medicală a crescut în ritm galopant. De la câteva spitale de stat am ajuns la modele de busienss private sustenabile. Privații au crescut.
Nu cred că poate exista un oraș cu potențial fără o infrastructură medicală.
Fără infrastructură medicală nu exiști.
MedLife este prezent de ani de zile în Iași. În clinica din Iași am avut 500 de mii de oameni în clinica din Iași.
Este o preocupare pentru oameni pentru viața activă.
Avem multe proiecte. Venim în întâmpinarea IMM-urilor cu tot felul de pachete astfel încât aceștia să oferteze angajaților pachete interesante și valoroase.
Văd un mare viitor în Iași din punct de vedere medical.
Acum, ne dorim ca medicul să fie empatic, ne dorim analize, o consiliere nutrițională și psihologică. Avem un val de cereri în această direcție pentru toți pacienții. MedLife s-a dezvoltat foarte agresiv în Moldova, mai ales prin achiziții de businessuri sustenabile. Acoperim toată paleta de servicii medicale.
Este absolut fascinant să lucrezi în domeniul medical. Antreprenoriatul a făcut pași importanți în ciuda tuturor piedicilor. A dispărut sentimentul de inferioritate al românilor.
Provocările s-au schimbat în ultimii ani. Am ajuns să fim competitivi în sistemul medical. Infrastructura medicală este foarte importantă. Prețul unui consult medical la noi este foarte mic față de alte țări occidentale.
Sistemul privat nu are aceeași finanțare cu cel de stat. Este un mediu competitivi cu o luptă dură nedreaptă între cel de stat și privat.
Problema costurilor este foarte delicată. Este o luptă pe care o ducem zi de zi.
Cheltuielile românilor cu sănătate este sub 5% din bugetul familiei, în fiecare lună.
Trebuie să găsim modalități prin care să facem lucrurile mai deștept.
Cred că dezvoltarea sănătății fără parteneriatul public-privat bine dezvoltat nu este sustenabilă.
Există educația pe sănătate. Pandemia ne-a învățat. Internetul ne-a adus cunoștințe, dar tot el ne bagă în ceață.
Avem tool-uri de AI pe care pacienții le folosesc, dar nu ne permitem să punem un diagnostic. Mai e mult până atunci.
Educația medicală o facem zi de zi, dar este în competiție cu tot ce ne înconjoară.
Amânarea consultării unui medic nu este un lucru bun. Este un important să avem un traseu facil la medic, care să ne încurajeze.
La un spital de stat ne-am lovit de foarte multe greutăți. Este o experiență dură în sistemul de sănătate public. Nu mă înțelegeți greșit, dar modul cum se comportă personalul medical în prezent a evoluat enorm. Dar sistemul medical de stat rămâne în continuare neprietenos.
Ponderea pachetelor de sănătate atârnă din ce în ce mai greu în pachetele salariale. Angajații doresc o diversitate în pachetele salariale. Este vorba de personalizarea acestor pachete. Am lărgit paleta de servicii în funcție de ceea ce își doresc clienții noștri. Diversitatea ne-a împins să le dezvoltăm. Cererea a venit dinspre angajați.
DAN RALPH TETU, plant manager Phinia Delphi: „Acest premiu nu îmi aparține mie personal, ci este al celor peste 1600 de colegi care, pe parcursul anului 2024, au lucrat cu mult devotament și au încercat, zi de zi, să facă lucrurile mai bine. Continuăm să investim în compania noastră din Iași. Un procent semnificativ din cifra noastră de afaceri este direcționat către automatizare, digitalizare, creșterea capacității de producție și extinderea gamei de produse. În anii următori, avem un plan ambițios de dezvoltare, inclusiv atragerea de clienți noi și consolidarea poziției noastre pe o piață extrem de competitivă, cea a industriei automotive, o industrie care ridică provocări constante. Fără o echipă motivată, implicată și care își dorește să evolueze în fiecare zi, nu am putea avea succes. Productivitatea și competitivitatea vin din această energie colectivă și din dorința de a face mai bine, mereu. Le mulțumesc, așadar, tuturor colegilor mei, pentru efort, profesionalism și perseverență. Sper ca și în anii următori să am ocazia să primesc, în numele lor, astfel de recunoașteri.”
Panelul 2
CODRIN APOSTOL – Co-Founder Investis & Managing Partner APK Group
Aș vrea să încep printr-o notă personală. Dincolo de faptul că fac parte din comunitatea celor preocupați de wellbeing, cum spunea și un coleg mai devreme, sunt și parte din comunitatea celor care au ales să se întoarcă în Iași. M-am născut aici, am petrecut 10 ani în București, unde am acumulat experiență în management executiv, iar acum câțiva ani am decis să mă întorc acasă, la Iași, pentru a începe un nou parcurs antreprenorial.
Când vorbim despre provocările și oportunitățile orașului, cred că e esențial să începem prin a recunoaște că, în prezent, Iașiul beneficiază de un ecosistem aflat în dezvoltare — și acest lucru nu este doar meritul antreprenorilor. Este rezultatul unei colaborări mai largi, în care joacă un rol esențial și asociațiile civice (cum este „Moldova Vrea Autostradă”, prezentă aici în sală), instituțiile publice și organizațiile de afaceri, cum este Camera de Comerț și Industrie.
Toți acești actori contribuie la coagularea unui cadru în care Iașiul poate progresa.
Zilele trecute, Banca Mondială a publicat un raport despre potențialul de dezvoltare urbană și regenerare în zona metropolitană a Iașului. Conform acestui studiu, există peste 5.000 de hectare disponibile pentru dezvoltare în perimetrul extins al orașului. Este o oportunitate extraordinară, mai ales dacă reușim să o corelăm cu dezvoltarea infrastructurii — care sperăm să avanseze într-un ritm susținut, adoptarea tehnologiilor moderne și colaborarea dintre autorități, antreprenori și societate civilă.
Provocarea principală nu este doar de a iniția acest ecosistem, ci de a-l întreține și a-l duce mai departe. Doar așa putem atinge cu adevărat potențialul uriaș al Iașului.
La Investis, am anticipat acest val de interes pentru zona noastră și am construit o platformă dedicată atragerii investițiilor, în special a capitalului străin. De obicei, investitorii internaționali nu pătrund într-o piață nouă fără o reprezentare locală — fie prin ambasade, agenții specializate sau parteneri locali de încredere.
Rolul platformei noastre este de a deveni acest partener strategic pentru investitori: le oferim acces la oportunități reale — de la terenuri, imobile, până la afaceri locale care pot fi preluate — și completăm cu suport logistic și operațional: supply chain management, conexiuni cu furnizori locali și tot ceea ce este necesar pentru a transforma oportunitatea în realitate.
Cred că, împreună, avem șansa să transformăm Iașiul într-un hub economic, antreprenorial și cultural, iar această etapă în care ne aflăm acum este decisivă. Este nevoie de continuitate, de viziune comună și de colaborare reală între toți actorii relevanți din ecosistem. Și din această perspectivă, sunt optimist.
(…) Dacă ne uităm la proiectele de succes dezvoltate în Iași în ultimii ani, cred că avem deja multe exemple relevante.
Aș începe cu Adservio, un proiect local care, din ce știu eu, a fost printre primele ce au introdus ideea de catalog electronic în România — un concept care abia mai târziu a fost preluat la scară națională. E un exemplu clar de inovație născută în Iași, care a inspirat un val de digitalizare în educație.
Sunt și alte exemple pozitive de bune practici în tehnologizare și digitalizare, fie că vorbim de optimizarea proceselor interne prin tehnologie, fie de integrarea inteligenței artificiale în producție sau servicii. Mai mult decât atât, faptul că avem în Iași centre de cercetare și dezvoltare arată clar că această regiune este un pol de atracție pentru talente și idei inovatoare.
Dacă privim spre viitor, aș fi tentat să spun „Investis” — dar, așa cum știm cu toții, este nevoie de răbdare și consecvență. Ne aflăm într-un moment în care multe lucruri bune se întâmplă: de la infrastructură digitală, până la teste concrete, cum a fost, recent, introducerea autobuzului autonom— testat în Iași acum două săptămâni. Acesta este un semnal clar că suntem pe drumul cel bun.
Provocarea rămâne infrastructura rutieră și mobilitatea urbană, fie că vorbim de transport metropolitan sau de sistemele de management al traficului. Dacă reușim să integrăm aceste componente cu ceea ce deja funcționează — un ecosistem antreprenorial activ, implicarea ONG-urilor și colaborarea instituțională — atunci vom avea cu siguranță din ce în ce mai multe povești de succes născute aici, în Iași.
În momentul de față, noi lucrăm la formarea unei coaliții antreprenoriale, alături de alți actori-cheie din instituții publice, asociații și mediul privat. Obiectivul este simplu: să putem susține, urmări și impulsiona împreună proiectele care contribuie direct la dezvoltarea orașului nostru. E important ca fiecare să pună umărul acolo unde poate, pentru ca acest oraș — deja superb — să devină un adevărat reper național și regional.
(…) Trăim un moment similar cu cel din 2001, când începeam să vorbim tot mai mult despre internet. Astăzi, vorbim în același fel despre tehnologie, digitalizare, AI – dar acestea nu mai țin de viitor, ci de prezent.
Diferența majoră o face viteza cu care oamenii se adaptează, iar aici, evident, vârsta joacă un rol important. Observăm că pentru cei sub 30 de ani, adaptarea la noile tehnologii pare să fie nativă – nu e nevoie de training clasic sau procese elaborate de învățare. Preiau informațiile imediat, intuitiv.
Dar și generațiile peste 30–40 de ani, dacă le comparăm cu părinții noștri, asimilează tehnologia mult mai rapid. Așadar, e clar că societatea, în ansamblu, evoluează într-un ritm accelerat, deși diferențele de viteză rămân vizibile în funcție de vârstă, educație sau expunere.
Cred însă că marea provocare nu este învățarea tehnologiei în sine, ci ce alegem să învățăm și cum o folosim. Vedem deja efectele negative ale unor platforme digitale care au influențat evenimente sociale și politice în România, iar pericolul e ca tehnologia negativă să fie asimilată mai repede decât cea productivă. Aici e responsabilitatea noastră – ca profesioniști, antreprenori, lideri – să ghidăm direcția în care se face această adaptare.
Partea bună este că, atunci când apare o nevoie reală, procesul de învățare devine mult mai rapid. Iar în Iași, această nevoie este deja vizibilă. Avem un ecosistem în formare – vorbim de oportunități reale, de atragerea capitalului străin, dar și de apariția fondurilor de investiții românești. Amintesc, de exemplu, cazul unui fost VP JPMorgan, originar din Zalău, care, la doar 34–35 de ani, gestionează propriul portofoliu de investiții private în România.
Atât timp cât există o nevoie clară, un ecosistem activ și oameni cu inițiativă, sunt foarte optimist. Tehnologiile utile, sustenabile și inovatoare vor fi adoptate rapid. Tot ce trebuie este ca actorii din ecosistem – de la companii, la investitori, la autorități – să aibă același obiectiv: să transforme aceste oportunități în realitate funcțională.
(…) Cu siguranță, autoritățile publice joacă un rol esențial în dezvoltarea ecosistemului local. Dacă nu le-am menționat anterior, îmi cer scuze – dar da, ele sunt un pilon important al acestui întreg cadru funcțional.
Una dintre primele surprize plăcute pe care le-am avut când m-am întors în Iași a fost tocmai această deschidere spre comunicare din partea autorităților locale. Chiar dacă, în prezent, nu avem încă un parteneriat public-privat formal la nivel consultativ, am simțit întotdeauna disponibilitate și un canal deschis de dialog. Iar acest lucru, comparativ cu percepția generală despre administrația publică, e cu adevărat remarcabil.
Prin platforma Investis, am avut ocazia să facilităm inclusiv dialogul dintre investitori străini și autoritățile locale. Vă dau un exemplu: o familie din Germania, interesată să deschidă un centru de producție în zonă, a dorit să cunoască reprezentanții unei primării. Nu pentru concesiuni sau favoruri – cumpără totul, sunt extrem de transparenți. Pur și simplu au vrut să înțeleagă cine sunt oamenii din administrație și cum funcționează lucrurile local. Și au plecat cu o impresie extraordinar de pozitivă – au găsit deschidere, seriozitate și dorință de colaborare.
Ce am apreciat și mai mult este că nu vorbim doar de factorii de decizie, ci și de angajați din diferite departamente, funcționari care își fac treaba cu profesionalism și deschidere. Pentru mine, această colaborare constantă cu autoritățile, de peste doi ani și jumătate, este o experiență foarte valoroasă, pe care sper să o vedem replicată și extinsă în viitor.
Un alt exemplu pozitiv este, desigur, Grupul Iulius, care a reușit să creeze un impact real asupra orașului nu doar prin dezvoltarea economică, ci și prin integrarea arhitecturală și urbanistică. S-au preluat elemente de design, s-a generat un anumit tip de coerență vizuală în spațiul public – iar acest tip de influență, deși indirectă, face parte tot din zona colaborării public-privat.
Vedem deja mai multe programe colaborative – inclusiv cele legate de formare profesională, cum ar fi inițiativele dezvoltate împreună cu Delphi – care arată că această relație are potențial real.
Cred că suntem pe drumul cel bun. Sunt convins că, în timp, vom avea tot mai multe exemple de parteneriate reușite, care vor contribui direct la dezvoltarea durabilă și coerentă a Iașului.
CIPRIAN BENȚE – Co-Founder & COO Nazzuro Aqua
Noi suntem prezenți în Iași din 2005. Sunt surprins de cât de mult s-a dezvoltat Iașiul. De anul trecut am decis să ne implicăm mai mult în Iași. Avem mai mulți clienți în zona de office din Iași. Vedem o deschidere în Iași.
Conceptul nostru este relativ nou în România. Un concept în care purificăm apa în timp real și astfel avem un impact mare în sustenabilitate fără a utiliza apa îmbuteliată în plastic.
Vedem o deschidere foarte mare în Iași.
În Iași sunt foarte mulți tineri și acest fapt reprezintă o mare oportunitate. Ei vin cu un bagaj de cunoștințe adaptate la zilele noastre. Suntem din ce în ce mai tehnologizați. Mizez foarte mult pe tineret. Este generația care poate să facă schimbări majore.
Tinerii sunt atenți la sustenabilitate. În fiecare an, la nivel mondial, se face mare risipă. Este foarte important să ne schimbăm anumite obiceiuri. Să încercăm să fim mai sustenabili.
Iașiul este un oraș cu mulți tineri. Orașul este aranjat și foarte frumos. Dorința de schimbare arată că Iașiul este deschis către tehnologie.
O apă îmbuteliată are costuri ridicate. Să produci o apă purificată cu un nivel ridicat are un cost mult mai mic decât apa îmbuteliată.
Pe lângă partea economică, sistemul de purificare este foarte eficient și este ușor din punct de vedere al logistice. Sunt multe beneficii ale sistemelor de purificare.
În prezent, sistemele de purificare asigură o apă purificată, folosită la băut, la gătit și la spălarea alimentelor.
Sunt foarte multe beneficii pe care le asigură un sistem de purificare.
Pallas Mall este unul dintre cele mai frumoase mall-uri din România. Este foarte important este să nu-ți pierzi mult timp în trafic. Iar Iașiul este un model în acest sens. Este foarte important să ai o infrastructură dezvoltată în oraș.
ANDREI CEPOI – Solutions Development Director Vodafone Romania
În ultimii 30 de ani au fost diferite etape de transformare. Am învățat ce înseamnă economie de piață, competitivitate și a trebuit să reinventăm serviciul public. Suntem acum în revoluția industrială 4.0 în care tehnologia este un nou limbaj, un nou mod în care ne desfășurăm business-ul și un catalizator de creștere, inclusiv personală.
Accesul la informație nu mai este o problemă.
Ca orice catalizator de progres trebuie să fim atenți cum folosim tehnologia. Să păstrăm rolul de unealtă. Vodafone este o companie care are datoria și responsabilitatea să fie alături de persoanele fizice și juridice astfel încât folosirea tehnologiei să fie înțeleasă.
Avem responsabilitatea ca în zona IMM să punem pe masă acele soluții securizate. Trebuie să ne asigurăm că este protejat de atacuri informaționale. Datoria noastră este să asigurăm securizarea informațiilor. IMM-urile să se concentreze pe afacerile lor și să-și desfășoare activitate într-un mod securizat.
Absolut toate companiile din lanț au câte o bucată de responsabilitate din tot acest parcurs.
Felicitări Iașului! Este un pol de tehnologie important nu numai pentru România! Administrația publică a înțeles foarte bine folosirea tehnologiei. Acest proces de digitalizare este un proces continuu. Nu se va încheia niciodată. Trebuie să devenim mai agili și mai adaptabili.
Iașiul este un HUB de tehnologie. Foarte mult accent s-a pus până acum pe Vestul țării. Dar mediul academic și mediul de afaceri au investit foarte în Iași. Multe companii și-au deschis aici centre de excelență și inovație.
Tranziția către un oraș inteligent înseamnă un oraș cu un transport public monitorizat, în care știu când vine un autobuz, când pot să obținut ușor documente. Toate aceste lucruri, din punctul nostru de vedere, duc către această reziliență. A fi rezilient înseamnă a fi relevant în acest context. Iașiul reușește să facă acest lucru și s-a ambiționat să fie un model.
În zona de leadership, viziunea fără execuție rămâne un vis frumos. Vrem nu vrem, tehnologia este prezentă. Această nu mai ține de viitor. Tehnologia este prezentă în zilele noastre.
Este datoria noastră de a pune acele avantaje și beneficii pe care vrem să le obținem pentru a obține mai repede acele rezultate. Viteza a crescut în noul context. Este mai important ca tehnologia să fie acel element de creștere și sustenabilitate.
În Vodafone, avem o platformă prin care în toată țara facem o educare a unor modele și soluții punctuale, astfel încât mediul de afaceri să știe că are niște parteneri de încredere. Ne-am asumat și rolul de a pune în practică idei, chiar să le finanțăm.
Companiile de tehnologie trebuie să-și asume mai puternic un rol aplicat.
Iașiul este un model din multe puncte de vedere. Observăm deschiderea autorităților locale pentru a găsit proiecte și oportunități. Zona de cercetare – dezvoltare luată în serios atât de mediul privat cât și de administrației. Iașiul are un aeroport extraordinar de frumos. Iașiul este unul dintre orașele în care la ora 2:00 noaptea poți să te plimbi în siguranță.
Pentru toate acestea, atât zona publică și cea privată au muncit mult împreună.
Agenda Forbes România Best Cities for Business: Iași, ediția 2025
Parteneri Forbes România Best Cities for Business: Iași, ediția 2025
National Strategic Partner: Catena – Farmacia Inimii
Strategic Partners: Automobile Bavaria, TEILOR, ELI Parks
Dynamic Mobility & Growth Partner: International Alexander Holding
Official Coffee: Nespresso
Official Water: Nazzuro Aqua
Platinum Partners: One United Properties, MOOV Leasing, International Work Finder, MedLife România, UniCredit Bank, Trend Consult
Gold Partner: Vodafone
Silver Partners: Grampet Group, Investis
Tech Partner: Buzz Events
Partner: Chilli Ideas
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.