Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat finalizarea Masterplanului Velo, un document strategic care prevede dezvoltarea unei rețele coerente de piste pentru biciclete în București.
Planul urmează să fie supus votului Consiliului General al Municipiului București și vizează realizarea, până în anul 2035, a 150 km de trasee principale și 415 km de trasee secundare, alături de rastele, parcări dedicate și reglementări specifice pentru creșterea siguranței și funcționalității infrastructurii velo.
„Masterplanul propune o rețea gândită ca parte integrată din dezvoltarea urbană. Siguranța este prioritatea absolută – atât pentru bicicliști, cât și pentru pietoni și șoferi. Știu că mulți oameni își doresc să meargă cu bicicleta, dar n-o fac pentru că nu se simt în siguranță”, a declarat Bujduveanu pe pagina sa de Facebook.
Documentul este rezultatul mai multor luni de consultări și va sta la baza elaborării studiilor de fezabilitate și a implementării ulterioare în parteneriat cu primăriile de sector.
Comparație cu marile orașe europene: decalaj major
Chiar și cu implementarea integrală a planului, Bucureștiul rămâne cu mult în urma altor capitale europene în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete:
Amsterdam dispune de peste 767 km de piste dedicate, într-un oraș cu o populație de aproximativ 900.000 de locuitori.
Copenhaga are peste 400 km de piste și un sistem extins de „autostrăzi pentru biciclete”, cu peste 100 km deja funcționali în zona metropolitană.
Paris a lansat propriul „Plan Vélo” în 2021, cu obiectivul de a crea o rețea completă de 1.000 km până în 2026. Până în 2023, deja peste 300 km au fost amenajați sau modernizați.
Berlin a investit în ultimii ani în aproximativ 1.100 km de piste, dintre care peste 600 km sunt considerate sigure și protejate.
Care este situația în capitalele europene din centrul și estul Europei?
Budapesta:
Lungimea rețelei velo este de aproape 300 km de piste și benzi marcate, constând într-o combinație între piste pe carosabil, piste pe trotuar și benzi separate. În ultimii ani, orașul a extins semnificativ infrastructura pe marile bulevarde.
Masterplanul de mobilitate urbană vizează conectarea pistelor existente și extinderea cu ~120 km până în 2030. Utilizarea este în creștere, cu aproximativ 6-8% din locuitori folosind bicicleta zilnic.
Praga:
Lungimea rețelei velo: ~515 km (date oficiale 2023), dar doar 59 km sunt piste separate reale. Restul sunt trasee semnalizate pe carosabil sau drumuri partajate cu traficul auto.
Multe trasee sunt considerate nesigure pentru începători, iar utilizarea este de doar 1–2% din totalul deplasărilor urbane.
Planul de mobilitate 2030 prevede creșteri graduale și investiții în infrastructură separată.
Varșovia:
Lungimea rețelei velo: peste 780 km (2023), dintre care ~400 km sunt piste separate conforme.
Investiții recente: În perioada 2015–2023 s-au construit aproximativ 200 km noi. Planul local prevede extinderea la 1.000 km până în 2030. Aproximativ 5% din deplasări în oraș sunt realizate cu bicicleta.
Sofia:
În 2019, rețeaua de biciclete abilitate avea o lungime de 55,5 km, cu o infrastructură fragmentată și peste 2% din rețeaua rutieră protejată.
Estimări recente arată că aria pistei protejate rămâne scăzută (sub 2–5%), iar multe porțiuni nu sunt separate fizic de traficul auto.
Utilizarea zilnică a bicicletei este redusă, similară Bucureștiului, una dintre cele mai mici din Europa Centrală, sub 1% din totalul deplasărilor.
București:
Prin comparație, în București există în prezent sub 20 km de piste funcționale conforme cu standardele europene. Multe trasee sunt fragmentate sau localizate exclusiv pe trotuare, fără protecție față de traficul auto. Municipalitatea menționează oficial circa 60–70 km de „trasee velo” în total, majoritatea acestora sunt incomplete, nesigure sau blocate de obstacole (parcări, mobilier stradal etc.) sau sunt benzi pictate pe trotuar, neprotejate.
Lipsa unei rețele dedicate pentru biciclete este una dintre cauzele pentru care transportul urban alternativ rămâne marginal în București. Potrivit datelor Eurobarometrului (2023), doar 1% dintre locuitorii Capitalei declară că folosesc bicicleta zilnic, în timp ce media europeană este de 8%. În orașe precum Copenhaga, acest procent depășește 35%.
Inițiativa Masterplanului Velo este văzută ca o oportunitate de redresare strategică. Succesul implementării va depinde de voința politică, coordonarea între instituții și capacitatea administrativă de a transforma planurile în proiecte finanțate și executate.
După aprobarea Masterplanului de către Consiliul General, Primăria Capitalei va demara elaborarea studiilor de fezabilitate, cu implicarea sectoarelor. Implementarea etapizată se va întinde pe următorul deceniu, cu obiectivul ca Bucureștiul să recupereze parțial din decalajul față de capitalele europene în ceea ce privește mobilitatea urbană sustenabilă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.