Ți s-a întâmplat să simți că te depășesc problemele pe care ți le pune copilul acum sau într-un viitor apropiat? „Modelele” pe care le propun influencerii, despre droguri și consecințele lor, despre cum îi poți apăra dacă anturajul îi împinge la acțiuni periculoase. Avem 5 păreri interesante de la persoane publice. de Mariana Robescu
Ioana Ginghină, actriță a Teatrului Ion Creangă
„Fiecare vârstă a fiicei mele, Ruxandra, a venit cu o provocare, dar, pe măsură ce a crescut, provocările au crescut și ele. Cea mai grea perioadă a fost, însă, perioada dintre 13 și 16 ani. Totuși, cu răbdare și fermitate, am reușit să o fac să înțeleagă că una dintre principalele datorii ale părinților este să-și educe copiii. În relația cu fiica mea, niciodată nu mi-am încălcat promisiunile și niciodată nu am mințit-o. Este important ca noi, părinții, să fim așa cum ne-am dori copiii să fie – dacă vrei să fii respectat, respectă, dacă vrei să ți se vorbească frumos, vorbește frumos! Dacă vrei să petreacă timp cu tine, petrece timp cu ei! Totul este atât de simplu… Vorbesc cu fiica mea despre absolut orice, îi știu prietenii, anturajul și încerc să îmi fac loc în el. Ea, la rândul ei, știe că legăturile frumoase dintre oameni se construiesc continuu, se mențin cu timp și dedicare. Sunt mândră de relația cu Ruxandra și, cum anul acesta împlinește 17 ani, sunt mândră, implicit, și de adultul care devine!”
Bogdan Ciudoiu, prezentator „Vorbește lumea“, Pro TV
„Nu mi s-a întâmplat momentan să simt că mă depășesc problemele pe care mi le pune Nat. O să facă 10 ani la vară, sunt aproape de momentul în care o să am probleme de genul, dar acum nu mă simt depășit.
Este evidentă influența oamenilor din online. Există un pericol ca tinerii să creadă că, decât să-ți construiești o carieră stabilă, e mai tentant să dai un tun de câteva milioane de euro, așa cum vezi online. Problema este că nu poți ajunge niciodată să ai succes, făcând doar lucruri ușoare, așa cum promovează unii, care, de multe ori, nu au asemenea sume, ci doar pretind.
De asemenea, mi se pare periculos anturajul. Știu, din proprie experiență, că este foarte important cu cine umbli și că asta spune multe despre parcursul tău în viață. Este o zonă la care sunt atent în dezvoltarea Nataliei.
Combinația dintre anturaj, lucruri periculoase pe care le fac ceilalți și dorința de validare din partea grupului, mi se pare foarte periculoasă. Trebuie să avem grijă de copilul nostru și cum se dezvoltă, astfel încât să fie în stare să ia deciziile corecte. Sunt convins că nu sunt părintele ideal, dar cred că de foarte multe ori secretul stă în a acorda cât mai mult timp copiilor noștri. Dacă am încerca să fim mai conectați cu ei, dacă am povesti mai mult despre ce simt și am construi o legătură puternică între noi, sunt convins că ar fi mult mai echilibrați și s-ar simți mai protejați în lumea asta nebună.
Până când Natalia se va face mare și voi putea să culeg răspunsul la întrebarea: «Sunt un părinte bun?»”, tot ce pot să fac este să încerc să o îndrum cât mai bine și să îi povestesc despre lucrurile pe care le-am trăit. Inevitabil, va veni pentru toți părinții momentul în care va trebui să acordăm încredere copilului că va lua deciziile potrivite. Până atunci ține de noi să îi ghidăm către o viață frumoasă.”
Anda Alexe (Parasca), influencer
„Problemele care vin? Nu simt că mă depășesc. Cred că nu aveam parte de copii dacă nu eram capabilă să le fac față și problemelor cu care vin la pachet. Mai mult mă depășesc cei din jur care mă aglomerează cu idei și păreri, necrescând un copil de la 0 la 20 de ani măcar.
Eu sunt omul care iubesc să arăt realitatea. Pentru că realitatea mea, chiar și împărtășind-o, îmi garantează mie sănătatea mintală pe termen lung, plus imaginea reală în media și social media pe termen lung. Așa îmi iubesc și copiii! Menținându-mă pe mine reală și ok cu asta. Să trăim, zic! Cu inima, cu porii!
Reale sunt și relațiile cu copiii. Așa îi sugerez și soțului cu adolescentul din casa noastră, fiul meu vitreg. Să fie reali, să fie aproape. Xenia deja urmărește anumiți influenceri din YouTube, și avem dezbateri despre ce e real și ce nu. A început să se filmeze singură făcând experimente și o susțin în direcția asta. Îmi place că vine ea spre mine cu detaliile din căpușorul ei și din inimă. Însă doar atunci când pictăm, facem un lego sau un puzzle. Atunci spune tot și doar mie. Ușor o ajută ce anume și cum să îi spună soțului meu și bunicilor.
Cred în parentingul permisiv, însă cu leadership. Să fie lăsați să aleagă dintre variantele stabilite de tine, ca părinte. Am un tată așa. Un tată cu argumente și dezbateri multe. Așa am fost model de la 14 ani în lume, fără droguri, fără alcool nelimitat și nici măcar țigările nu s-au prins de mine. Cred că am avut un model de parenting sănătos.
Ținutul din scurt dă rezultate, categoric, cele mai multe însă unde mai e dragul ăla de discuție părinte-copil, unde mai poți vedea cum gândește, unde mai e trăirea stării de părinte. A fi părinte e o stare uneori… și unde mai e farmecul aparte și iubirea împărtășită, acum cât trăim unii lângă ceilalți?”
Andrei Mihalcea, tenor, Opera Comică pentru Copii
„Uneori mă întreb dacă voi fi mereu pregătit pentru provocările pe care le ridică ,,lumea” de astăzi, mai ales când vine vorba de influențele pe care le primesc copiii noștri. Trăim într-o eră în care tehnologia a adus oportunități extraordinare, dar și riscuri pe măsură. Influencerii de pe internet, accesul facil la informații (fie ele corecte sau greșite), presiunea grupului, tentația drogurilor – toate acestea sunt realități cu care copiii noștri vor avea de-a face mai devreme sau mai târziu.
Ce mă ajută să mă simt mai pregătit este convingerea că prevenția începe de acasă. Mai mult decât să controlez absolut tot ce vede sau aude copilul meu (ceea ce, sincer, ar fi imposibil), încerc să construiesc o relație bazată pe încredere, comunicare deschisă și valori solide. Îmi doresc să fiu persoana la care vine prima oară când are o nelămurire, nu cineva de care se teme sau pe care o evită. Sunt conștient, dacă eu nu sunt acolo pentru a-i explica anumite lucruri, altcineva o va face – și nu mereu într-un mod sănătos.
În fața tentațiilor și a presiunii anturajului, cred că cel mai bun „scut” pe care i-l pot oferi este o stimă de sine puternică. Un copil care știe cine este, ce își dorește și ce merită nu va simți nevoia să cedeze doar pentru a fi acceptat. Asta nu înseamnă că nu va face greșeli – cu toții facem… dar dacă știe că are acasă un sprijin necondiționat, atunci va avea curajul să vină să vorbească despre ele.
Sigur că îmi e uneori teamă. Sunt conștient că, oricât aș încerca să-l pregătesc, vor fi momente în care va trebui să ia singur decizii grele. Dar mai presus de toate, vreau să știe că nu e singur. Că orice ar fi, indiferent cât de complicată ar părea o situație, există soluții și există oameni care îl iubesc și sunt acolo pentru el.
Nu am pretenția că am toate răspunsurile, dar cred că cel mai important este să fiu prezent, deschis și să continui să învăț, alături de copiii mei.”
Lavinia Petra, prezentatoare Știrile Pro TV
„Aș începe cu o poveste din familia noastră. Pe drumul spre casă, când eram cu toți trei în mașină, la semafor, ei au 6, 8 și 10 ani, un tânăr, vizibil afectat de consumul de droguri, mi-a cerut bani. Imaginea lui le-a atras atenția copiilor, Karin, cea mică, s-a și speriat. I-am făcut semn că nu îi dau bani. Imediat copiii m-au certat că nu i-am dat. Am profitat de momentul în care ei au fost expuși unei imagini care a avut impact asupra lor, unei experiențe și de aici a pornit o întreagă discuție despre droguri. Ce înseamnă, cum poți ajunge să consumi, ce efecte devastatoare au asupra omului. Poate pentru fetița cea mică nu era tocmai momentul să participe la discuție, dar tot ea a concluzionat: «Dar de ce există ceva ce face atâta rău?!»
Aceste teme cred că reprezintă cea mai mare provocare pentru un părinte, mai ales când vorbim de pre-adolescenți și adolescenți. Însă nu cred că trebuie să așteptăm ca fetele noastre, băieții noștri să împlinească o anumită vârstă pentru a discuta cu ei despre modele, prietenii, sex, droguri și protejarea integrității corporale. Fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, la acest aspect trebuie să fim atenți și atunci vom simți când trebuie să discutăm, dar mai ales când să-i expunem la anumite experiențe sau exemple concrete din care ei să înțeleagă care sunt consecințele atunci când îți alegi un model greșit, când consumi droguri sau cazi cu ușurință în plasa unor așa-numite „provocări“ lansate pe TikTok! Profit de fiecare ocazie să dezvolt cu ei aceste teme pentru că este o muncă și o luptă pe care tu ca părinte trebuie să o duci zi de zi, pas cu pas, ca apoi să te aștepți să aibă și un efect.
Copiii mei nu au conturi pe rețelele sociale. Nici măcar nu au acces la telefon sau tablete pentru jocuri sau platforme de socializare și sper să putem amâna cât mai mult momentul în care vor avea. Dar aud, văd și aflu tot felul de lucruri de la alți copii, iar ei trebuie să aibă capacitatea de a filtra informațiile și de a alege singuri ce fac cu ele. Pentru asta trebuie să-i pregătim.”