Dr. Florentina Constantin, medic primar pediatru
Primăvara este anotimpul înnoirii. Natura ne oferă nu numai reînvierea ei după iarnă, ci și surse de sănătate, concretizate în legumele și fructele timpurii, dar și prin beneficiile razelor din ce în ce mai generoase ale soarelui. Este timpul să ne amintim și de vitamina D, miraculoasă atât pentru copii, cât și pentru adulți.
Vitamina D, sub lupă
Da, e primăvară, așa că lista vitaminelor importante ar trebui să înceapă cu vitamina D, pentru că cei mici și chiar cei mari ies dintr-un anotimp în care expunerea la soare a fost deficitară. Dar care e rolul acestei vitamine?
„D-ul” (calciferolul) ajută la absorbția calciului și la transportul și fixarea lui în oase, contribuind și la menținerea sănătății sistemului osos și muscular. Are, de asemenea, un rol important în lupta împotriva infecțiilor. Sursele alimentare cele mai bune sunt laptele, ficatul, gălbenușul de ou și peștele gras (somon, sardine, hering, macrou). Dar și expunerea la soare ajută pielea să o producă, dacă timpul de expunere este suficient.
Când e nevoie de suplimente
Cei mai mici de 1 an au nevoie de minimum 400 UI de vitamina D pe zi. Formulele pentru sugari sunt îmbogățite în vitamina D, dar concentrația este de aproximativ 400 UI per litru, astfel încât doar din formula de lapte vitamina D este insuficientă. Cei alăptați primesc o cantitate și mai mică de vitamina D din laptele de mamă și, deși acesta are un raport calciu/fosfor care favorizează absorbția, tot este insuficientă. Decizia corectă este aceea ca toți sugarii, indiferent de modul de alimentație, să primească supliment de vitamina D zilnic, între 400-800 UI, iar după vârsta de 2 ani se administrează vitamina D în sezonul rece (lunile cu “R”).
Soarele și timpul de expunere
Pentru a sintetiza o cantitate adecvată de vitamina D3, este necesară expunerea la soare, timp de 10-15 minute, de 2-3 ori pe săptămână. Este important să se folosească crema cu protecție solară cu cel puțin 30 SPF, pentru a reduce riscurile arsurilor și leziunilor.
Cauzele deficitului de vitamina D
Pe lângă expunerea insuficientă la soare și dieta dezechilibrată, apar și alte cauze ale deficitului: afecțiuni (hepatice, digestive, renale, obezitatea) și administrarea unor medicamente. La copii, deficitul de vitamina D poate conduce la rahitism, care se manifestă prin arcuirea picioarelor, în timp ce la adulți duce la osteomalacie, adică demineralizarea matricei osoase. Deficitul de vitamina D se manifestă prin oboseală, dureri musculare, dureri osoase, vindecarea lentă a leziunilor și diminuarea apetitului.
Dar există și riscul hipervitaminozei D (cantitate excesivă) care duce la apariția pietrelor la rinichi (litiaza renală), greață și vărsături recurente, constipație, pierderea apetitului, senzație de sete excesivă, urinare frecventă, confuzie și scădere în greutate. Diagnosticul de hipervitaminoză D se pune pe baza unor analize de sânge și urină. Se recomandă oprirea aportului de vitamina D.
O vitamină care se armonizează foarte bine cu vitamina D3 este K2, acestea, împreună, optimizând asimilarea unuia dintre cele mai importante minerale ale organismului, și anume calciul. Vitamina K (filochinona, fitomenadiona) este o vitamină cu rol important în coagularea sângelui și contribuie la sănătatea metabolismului osos și cardiovascular. Este administrată nou-născuților în primele zile de viață, aceștia fiind expuși la deficitul de vitamina K. Laptele matern este sărac în această vitamină, iar pentru a evita sângerările intracraniene se recomandă administrarea unei doze imediat după naștere. Se găsește în lapte, ulei de soia și verdețuri cu frunze (broccoli și spanac). Cantități mici se găsesc în carne și lactate.