Președinta BERD, Odile Renaud‑Basso, știe că economiile nu cresc pe promisiuni, ci pe politici clare și parteneriate bine calibrate. Venită la București, ea transmite un mesaj simplu și clar, pentru cine are urechi de auzit: stabilitate, reforme și colaborare cu mediul privat.
Era o dimineață agitată în București, una dintre acele zile în care geopolitica se intersectează brusc cu realitatea logistică. Aeroportul din Londra tocmai fusese închis, din cauza unui incendiu puternic la o staţie electrică din apropiere, iar biroul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) din România devenise un mic hub de criză, căutând soluții alternative pentru revenirea președintei instituției, Odile Renaud–Basso, din vizita făcută în Bulgaria și România. Cu toate acestea, în cafeneaua de la parterul hotelului Athénée Palace InterContinental, atmosfera era una calmă, iar vocea liderului BERD era clară și echilibrată. „Am lucrat mulți ani la acest moment și, în sfârșit, în 2024, lucrurile s-au concretizat”, spune ea, referindu-se la progresele BERD și ale României în zona energiei verzi.
Pentru BERD, tranziția verde nu este un concept vag sau o ambiție idealistă, ci o realitate construită pas cu pas, prin reforme și investiții. „De ani de zile, lucrăm cu guvernul pentru a construi un cadru legislativ care să permită dezvoltarea de licitații corecte, cu prețuri competitive pentru energia regenerabilă. În 2024, am avut un moment de cotitură: contractele pentru diferență au funcționat, investitorii privați au venit, și am finanțat un gigawatt de energie regenerabilă. Ținta guvernului este de 10 gigawați până în 2030, iar acum putem spune că dinamica s-a schimbat.”
Dar acest pas înainte vine cu provocări noi. „Pentru ca sistemul să fie stabil, avem nevoie de capacități de stocare. Lucrăm deja cu autoritățile pentru a dezvolta soluții de tip baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompare. Asta va fi esențial în următorii ani.” Strategia BERD pentru România – aflată acum în plin proces de actualizare pentru următorii cinci ani – se bazează pe continuitate, dar și pe adaptare la realitățile economice actuale. Una dintre aceste realități este deficitul bugetar al țării.
„Situația fiscală este nesustenabilă. Nu se poate continua așa. Guvernul trebuie să reducă deficitul, iar în acest context va fi foarte puțin spațiu pentru investiții publice directe. De aceea, trebuie dezvoltate parteneriate cu sectorul privat – prin parteneriate public-privat (PPP), concesiuni, finanțări pentru întreprinderi de stat sau municipalități.” Odile Renaud–Basso spune cu mândrie că BERD are experiență vastă în crearea de astfel de structuri hibride, care permit finanțarea infrastructurii fără presiune directă asupra bugetului.
România, în viziunea sa, are un potențial considerabil de a deveni un actor competitiv în Europa, dar pentru asta trebuie să-și facă „temele” – un termen pe care îl folosește des în discuție. „Trebuie să existe un cadru macroeconomic stabil, credibil. Dacă deficitul e mare, dobânzile rămân mari, iar asta afectează întreaga economie.” Pe termen scurt, una dintre cele mai mari oportunități o reprezintă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care oferă României granturi semnificative fără a adăuga presiune pe datoria publică. „Este un instrument excepțional. Efortul trebuie să fie concentrat pe deblocarea fondurilor din PNRR – e o șansă care nu va mai veni prea curând.”
O altă problemă sistemică este accesul la finanțare pentru companii, mai ales în zona de equity. BERD colaborează deja cu băncile locale pentru a crea mecanisme de împărțire a riscului, dar Odile Renaud–Basso atrage atenția asupra unei resurse încă nefolosite la adevăratul ei potențial: fondurile de pensii. „România are un sistem de pensii private solid, dar reglementările sunt foarte restrictive în ceea ce privește investițiile în private equity. Este nevoie de diversificare. Sigur, trebuie prudență, dar și mai multă flexibilitate, pentru a mobiliza capitalul autohton în sprijinul companiilor românești.”
Tot din perspectiva dezvoltării sectorului privat, BERD are în plan și inițiative pentru susținerea pieței de capital. „Trebuie să existe mai multe instrumente pentru finanțarea afacerilor. Iar listarea unor companii de stat, cum a fost Hidroelectrica, este un model bun – nu doar pentru guvernanță și transparență, ci și pentru a crește lichiditatea Bursei.” Această logică se înscrie într-o tendință mai largă, la nivel european, de a regândi politicile industriale și modul în care economiile sunt finanțate.
În raport cu marile economii ale lumii, Europa riscă să piardă teren, avertizează șefa BERD. „Dacă nu ai creștere economică, nu poți susține modelul social european. Iar dacă pierdem controlul asupra tehnologiei – fie că vorbim de producție, de know-how sau de securitate cibernetică –, devenim vulnerabili.” În acest sens, ea spune că este nevoie de o abordare mixtă: „Guvernele nu pot decide singure care sunt tehnologiile câștigătoare. Dar pot crea un cadru favorabil inovării, capitalului de risc, direcționării economisirii către domenii strategice”.
La nivelul Uniunii Europene, Odile Renaud–Basso vede România ca parte integrantă a efortului colectiv de a crește competitivitatea și de a transforma economiile locale în ecosisteme mai productive și mai reziliente. Dar acest parcurs nu se face doar cu politici europene, ci și cu reforme interne. „Nu poți aștepta ca UE să vină cu tot. România are de făcut multe lucruri la nivel național – educație, formare, dezvoltarea competențelor, digitalizare. E o muncă de jos în sus, dar și de sus în jos.”
În această ecuație, dialogul constant între autorități și mediul privat este esențial. „Am cunoscut aici antreprenori remarcabili, cu idei foarte inovatoare. Guvernul trebuie să-i asculte. Nu vorbim neapărat de schimbări de generație, ci de o deschidere către colaborare. În alte țări, am sprijinit crearea de consilii consultative formate din investitori locali și străini care pot semnala direct guvernului ce funcționează și ce nu. E important ca statul să asculte, să înțeleagă și apoi să decidă.”
În finalul discuției, revenim la un punct strategic, poate mai puțin vizibil, dar esențial: conectivitatea regională. „Proiecte precum cablul energetic dintre România, Ungaria, Azerbaidjan, Georgia și, posibil, Bulgaria sunt vitale pentru integrarea României în piața unică. Dar nu e vorba doar de energie – ci și de transport, infrastructură, logistică. Conectivitatea este cheia securității, dar și a competitivității.”
În spatele fiecărei fraze a liderului BERD e un set de lecții învățate din alte zeci de piețe emergente, din crize și din redresări. Odile Renaud–Basso reafirmă că, din perspectiva BERD, România este mai mult decât o economie în tranziție. Are un potențial clar, dar trebuie să transforme capitalul politic, expertiza și resursele disponibile în performanță durabilă. Iar pentru asta nu mai este timp de pierdut.