Organizațiile de Management al Destinației (OMD) sunt structuri care funcționează în Europa de cel puțin 20 de ani, în țări dezvoltate din punct de vedere turistic, precum Franța, Belgia, Italia, Spania. La noi în țară, au fost înființate relativ recent, însă își confirmă rolul de veriga puternică a brand-ului de țară.
Alexandru Filip, invitat în emisiunea Forbes Forward, este manager de destinație la OMD Tulcea, are o experiență de peste 10 ani și numeroase proiecte în portofoliu care au adus un plus în dezvoltarea turismului românesc. De-a lungul timpului a colaborat cu nume importante din industria turismului pe proiecte de marketing, precum Radisson Blu sau Hotel Iaki. A coordonat activitatea din social media a companiei Blue Air, a fondat proiecte de referință precum Bucharest City Up și a organizat o serie de evenimente cu scopul de a promova online diverse destinații din România. În prezent, este proprietarul și administratorul pensiunii Casa Filip din Sarichioi, este manager de destinație la Organizația de Management al Destinației Turistice Municipiul Tulcea, iar de curând a pus bazele Smart Pins, o agenție specializată în servicii de consultanță, strategii și creație în turism.
La doi ani de la adoptarea ordonanței privind înființarea organizațiilor de management al destinaților, în România funcționau 21 de OMD-uri. Aceste OMD-uri se ocupă de managementul și marketingul de destinație, care ar trebui să se transpună în creșterea notorității brandului turistic, în creșterea numărului de turiști, a mediei de înnoptare, a gradului de ocupare din structurile de cazare. Practic, preiau în gestiune turismul local, județean, regional în funcție de zona, explică Alexandru Filip pentru Forbes.
”Practic vorbim de un parteneriat public-privat. Autoritățile locale, pe de o parte, cu reprezentanții mediului de afaceri pe de altă parte. În România, într-adevăr, legea este încă într-o fază incipientă. A fost adoptată în august 2022, deci în curând se împlinesc 3 ani. Există în clipa de față 20 de OMD-uri locale, 3 OMD-uri județene și 1 OMD regional. Sistemul implementat în România este unul de tip piramidal, baza fiind OMD-ul local, județean, regional și cel național, care ar urma să înglobeze toate OMD-urile regionale, dar, vă ziceam în clipa de față, este unul singur.”
În ceea ce privește dezvoltarea OMD-urilor, privite ca o verigă puternică în fondarea brand-ului de țară, Filip spune că ”trenduri sunt multiple și ne putem inspira din ce se întâmplă prin alte țări dezvoltate turistic. Eu zic că avem multe de pus la punct încă, la nivel de brand de țară, și chiar cred că e nevoie de un brand de țară nou. Celebra frunză a cam ofilit, ca să spun pe românește, e nevoie de un brand nou, de un concept nou, de o viziune nouă, de o strategie nouă, de un plan nou. Pentru că România chiar merită vizitată de mult mai mulți turiști străini”.
Principalul plus, consideră Alexandru, este crearea legii turismului, care a avut și pachetul dedicat OMD-urilor, o lege mult așteptată de mediul privat. Prima tentativă a fost în 2014, urmată de o nouă tentativă în 2019, în anul prepandemic, și în 2022 a fost și promulgată și bine primită de mediul de afaceri. ”OMD-urile în sine au acest plus că reușesc să creeze și să consolideze parteneriatul public-privat, deoarece sunt alimentate, din punct de vedere financiar, de un buget minim impus de lege, de o taxă hotelieră și de o cotizație a membrilor. Deci există trei surse de venituri, ceea ce, evident, îți oferă combustibil, ca să zic așa între ghilimele, ca tu să începi să creezi și să livrezi, ceea ce așteaptă, pe de o parte, autoritatea publică locală, pe de altă parte, antreprenorii din turism și, nu în ultimul rând, turiștii, că ei sunt beneficiarii activității unui OMD.” Crearea și consolidarea parteneriatului public-privat este, de departe, cel mai mare plus, subliniază Alexandru.
Un alt plus este realizarea, cât și dezvoltarea brandului turistic local, iar fiecare regiune ar trebui să aibă un micro-brand pe care să-l crească și să-l pună în valoare. Nu trebuie neglijată nici crearea și distribuirea de materiale de promovare, pentru că deși trăim în era digitală, anumite produse, precum hărți sau pliante, își vor găsi mereu.o utilitate. ”Avem o nouă hartă turistică a municipului Tulcea, tipărită în 5.000 de bucăți și pe care o distribuim gratuit unităților de cazare din oraș și muzeelor. Practic, când ajunge turistul la un hotel sau la o pensiune, o găsește la recepția unității de cazare.”
Despre particularitatea OMD-ului de la Tulcea, continuă Alexandru, cel mai mare plus de până acum a fost câștigarea competiției Destinația Anului. ”Este cea mai prestigioasă competiție a turismului românesc. Și am reușit să câștigăm Marele Premiu cu Delta Dunării, într-o campanie coordonată de OMD Tulcea.”
Revenind la plusuri și minusuri, cu cât e mai consistent un OMD, ca număr de membri, cu atât procesul decizional e mai greu, e mai lent, dar e mai reprezentativ. OMD Tulcea a debutat cu 23 de membri cofondatori și a cooptat ulterior încă 10, ajungând la 34 de membri care iau decizii la masă. ”Am avut ocazia să studiez niște OMD-uri locale din destinații europene la masterul din turism pe care l-am făcut și mi-am dat seama că asta este formula cea mai eficientă prin care pot să dezvolt cu adevărat o destinație turistică, cooptând cât mai mulți membri, pentru că așa ai, într-adevăr, reprezentativitate în decizia pe care o iei. Minusurile aici, evident, vin de la OMD-urile care nu vor, din diverse motive, să coopteze mulți membri și cunosc situații unde sunt doar 3 – 5 membri și care nici măcar nu sunt active, adică practic au bugetat și au rămas într-un standby. Dar legislația în sine cred că e principalul minus, pentru că acest sistem piramidal s-a dovedit din start că nu e deloc eficient. Practic, ca să înțelegem mai bine dimensiunea poveștii, un OMD local are ocazia și are opțiunea să se ducă într-un OMD județean sau nu și într-un OMD regional, evident, dacă el există.”
Alexandru Filip ne-a oferit și câteva date despre evoluția turismul în zona Dobrogei în general și în zona Tulcea în mod special, accentuând o particularitate pe care o are regiunea, respectiv turismul sezonier, mai limitat pe litoral, unde vorbim doar de 2-3 luni sezon plus capetele de sezon. Turismul tulcean are o sezonalitate un pic mai largă, pentru că Delta e similară ca sezonalitate cu litoralul, dar partea continentală extinde puțin mai mult sezonul. Putem spune că județul Tulcea are un avantaj față de județul Constanța, chiar dacă cel din urmă e mult mai dezvoltat din punct de vedere turistic ca infrastructură și ca ofertă de cazare. În ceea ce privește județul Tulcea, conform specialiștilor din turism, anul 2019 rămâne un an de referință, cu 170.000 de turiști, dintre care 75.000 doar în municipiu. Procentual, au vizitatorii au fost 75% români și 25% străini.
Așa cum știm cu toții, pandemia a resetat complet turismul la nivel mondial, iar unele zone încă suferă de pe urma acelei perioade. Tulcea încă suferă, pentru că la nivel național valorile prepandemici au fost atinse, chiar depășite încă de acum doi ani în unele destinații sau în anul trecut în alte destinații, în majoritatea destinațiilor, însă nu și aici. ”Este la 130.000 de turiști, deci cu 40.000 de turiști mai puțini în 2024 față de 2019, iar la nivel de municipiu 50.000 față de 75.000. Motivul este cât se poate de simplu. Pandemia a trecut, nu mai e pe agenda de discuții, însă războiul din țara vecină a impactat și impactează în continuare activitatea turistică. Cu toate că, vă zic, eu trăiesc la Tulcea și este liniște, este absolut în regulă și nu văd de ce nu ar veni turiștii. Dar în fine, vreau să cred că la un moment dat se va termina și acest război și că nu va mai exista această frână, care încă o dată se resimte din plin doar în județul Tulcea. Pentru că în alte destinații din țară nu există această problemă. Ca număr de turiști străini este clar mult sub ce era înainte de pandemie. Sunt cam 10% din turiști străini și majoritatea vin pe grupuri. Autocare, vapoare, mai puțin pe individual”, explică Filip.
De ce să vizităm Tulcea? Pentru că oferă o multitudine de atracții, de la peisaje spectaculoase, până la gastronomie și patrimoniu cultura. Printre punctele de atracție, în top este Delta Dunării, un loc unic, nu doar pentru România, ci pentru toată Europa și chiar la nivel mondial. Delta Dunării va rămâne un motiv principal pentru care turiștii ar trebui să ajungă la Tulcea. Munții Măcinului, potriviți pentru drumeții, oferă o priveliște unică de pe culmea Pricopanului, unde ai senzația că te afli la 1.000-1.500 m altitudine, deși ești doar la 300-350 m. În continuare, în regiune se regăsesc podgorii și crame de tradiție, dar și sate multietnice, cu tot ce înseamnă patrimoniu cultural, tradiții și obiceiuri.
Gastronomia este un alt atu al zonei. Când spui Tulcea, spui ”pește”, dar nu numai. Bucătăria dobrogeană înseamnă un mix de bucătării de la români, macedoni, tătari, turci, greci, italieni, ucrainieni, bulgari, tot acest mozaic multicultural se regăsește în gastronomia dobrogeană.
Nu în ultimul rând Municipul Tulcea trece printr-un proces de redefinire din toate punctele de vedere, cu o faleză nouă și ansamblul memorial Ivan Patzaichin, un ansamblu arhitectural spectaculos și de neratat. Parcul Ciuperca are un nou rosarium de 5.000 de trandafiri, care urmează să fie deschis în curând și care este spectaculos din toate punctele de vedere, după cum ne-a spus Alexandru. Centrul Muzeal Ecoturistic Delta Dunării, mai pe scurt Acvariul din Tulcea, este cel mai mare complex de acvarii din România, o atracție de neratat pentru familiile cu copii, care a reușit performanța de a vinde doar în 2023 aproximativ 75.000 de bilete.
În aceste condiții, care sunt mai bune soluții pentru a promova aceste atracții în era digitală, când pierdem multe informații de substanță pentru că suntem bombardați cu foarte multe detalii? Pe scurt, marketingul integrat este soluția unei strategii eficiente de promovare în 2025, subliniază Filip. Nu mai există doar un canal sau altul, un vector sau altul, trebuie înglobați mai mulți vectori care să creeze o strategie de marketing integrat.
”Vorbind strict de OMD-uri, obiectivul nostru este să transformăm Turcea ca oraș într-un hub turistic regional. Pentru că Tulcea ca municipiu este foarte bine pus pe hartă, este principala poartă de intrare în delta Dunării, dar și către alte atracții din zonă. Produsul turistic în sine trebuie clar șlefuit. Noi anul trecut am creat brand-ul și toți vectorii atașați. Anul acesta mutăm gradual focusul pe promovare. Încercăm să fim din ce în ce mai activi în promovarea destinației. Evident, din rațiuni de buget foarte mult pe online, mai puțin pe offline. Și implicarea în tot ce înseamnă agenda de eveniment. În perioada 6-9 iunie, invităm pe toți la Tulcea la festivalul Scrumbii de Rusali. Este un festival gastronomic, dar și cu componente de entertainment, și chiar cu componente pentru copii. Publicul țintă îl reprezintă familiile cu copii. Avem festivalul Ivan Patzaichin la sfârșitul verii, în ultimul weekend din august, care este cel mai mare festival de pe agenda locală.”
Cât despre soluțiile la nivel central, este nevoie de un minister care să aibă un brand de țară, care să creeze un brand nou de țară și care să se ocupe de promovarea destinației pe piețele internaționale, consideră Filip. ”Asta trebuie să facă OMD-ul național sau ministerul. Trebuie să există o sinergie între OMD-urile locale și cel național care trebuie să se ocupe de promovarea țării. Și atunci se creează o sinergie și putem să vorbim de un marketing integrat de la nivel local la nivel național.” Anul acesta, dar și anul viitor, focusul OMD Tulcea va fi pe destinația anului, o nouă oportunitate de expunere care va aduce la Tulcea reprezentanții turismului românesc din administrația publică, dar și din mediul privat.
Pe lângă implicarea în proiectele de promovare ale destinației Tulcea, Alexandru Filip este și antreprenor. A pus de curând bazele Smart Pins, o agenție specializată în servicii de consultanță, strategie și creație în turism, o nouă oportunitate în cariera sa de antreprenor, după cum ne-a mărturisit.
”Povestea cu Smart Pins s-a născut din experiența pe care am avut-o în 2023. Înainte de OMD Municipul Tulcea am avut ocazia să creez și să pun bazele Organizației de Management Piatra Neamț, orașul meu natal. Am făcut asta asumat timp de un an. Am predat proiectul la cheie. Astăzi este cât se poate de operațional și performant de asemenea. Din 2024 mă ocup efectiv de OMD-ul de la Tulcea. Deci pot să spun că din cele 24 de OMD-uri am avut prilejul să fiu implicat în două dintre ele. Am decis, astfel, împreună cu Mugur Pătrașcu, să punem bazele unei agenții care să se concentreze pe tot ce înseamnă servicii de consultanță, strategie și creație în turism. Practic astăzi avem acest know-how de a livra un OMD cap-coadă. Din faza incipientă până la a crea parteneriatul public-privat și a trece mai departe în faza de strategie, de marketing și creație, tot ce înseamnă site, aplicații, materiale de promovare, absolut tot. Suntem o agenție full service”, explică antreprenorul despre business-ul său.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.