Producția de vin a României a înregistrat o scădere în 2024, de aproximativ 19,8% față de anul precedent, ajungând la 3,7 milioane de hectolitri, conform celui mai recent raport publicat de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV), citat de Agerpres. Cauza principală: condițiile climatice extreme, cu grindină și secetă în perioade critice pentru vița de vie.
În ciuda reculului, România își păstrează poziția de forță în sectorul vitivinicol european și mondial. Cu o suprafață totală cultivată cu viță de vie de 187.000 de hectare – în ușoară creștere față de 2023 (+0,1%) – România ocupă locul 8 la nivel global, depășind țări precum Portugalia, Chile și Australia. Creșterea o plasează printre puținele state europene care au înregistrat un avans în acest an dificil, alături de Italia și Grecia.
Consumul intern de vin a suferit și el o scădere de 11,4%, totalizând 3 milioane hectolitri în 2024. Cu toate acestea, consumul se menține peste media ultimilor cinci ani (+4%), demonstrând reziliența pieței locale, în ciuda presiunilor economice și a inflației.
La nivel global, 2024 a fost unul dintre cei mai dificili ani pentru industria vinului. Producția mondială a scăzut la 225,8 milioane hectolitri – cel mai mic nivel din 1961 – iar consumul global s-a redus la 214,2 milioane hl, în scădere cu 3,3% față de anul trecut. Uniunea Europeană a produs în total 138,3 milioane hl (-3,5%), marcând cea mai scăzută producție a secolului XXI. Liderii mondiali în producția de vin rămân Italia (44,1 milioane hl), Franța (36,1 milioane hl) și Spania (31 milioane hl).