Piața construcțiilor și instalațiilor din România intră în 2025 cu o doză ridicată de prudență.
Dinamica scăzută a cererii, volatilitatea macroeconomică și deficitul de personal calificat determină o atitudine rezervată în industrie, însă fără a se anticipa schimbări structurale semnificative. Ajustările preconizate pentru anul în curs sunt mai degrabă tactice, cu impact limitat asupra volumului general de lucrări.
Concluziile apar în cel mai amplu studiu dedicat acestui sector, realizat de MKOR la comanda Uniprest Instal și prezentat în cadrul conferinței Install Efficiency, pe 8 aprilie, la București. Cercetarea oferă o imagine de ansamblu asupra percepțiilor, tendințelor și vulnerabilităților actorilor din domeniu, într-un context economic tensionat.
Evoluție negativă a pieței în 2024, stagnare în 2025
După un an 2023 cu o creștere agregată de 14,2%, construcțiile au intrat pe un trend descendent. În 2024, datele agregate indică o scădere de 4,9%, alimentată în special de contracția severă din segmentul rezidențial, care pierde 21,1% după o scădere deja notabilă în 2023 (-6,6%). Nici sectorul nerezidențial nu rămâne imun, înregistrând un recul de 5,8%. Singurul subsegment pe plus este cel al construcțiilor inginerești, cu o creștere de 2,3%, insuficientă însă pentru a echilibra piața.
În acest context, percepția dominantă în rândul actorilor economici este una de stagnare relativă. Doar 25% dintre companii se declară optimiste, în timp ce 48% anticipează o evoluție negativă. Investitorii imobiliari și firmele active în București-Ilfov sunt cei mai pesimiști. Prin contrast, companiile orientate spre lucrări publice par mai încrezătoare în volumul de lucrări pentru 2025.
Provocările structurale: personal, legislație, volatilitate
Principalele riscuri identificate de companii țin de contextul economic incert (28%), lipsa acută de personal calificat (24%) și instabilitatea legislativă (19%). România are un deficit estimat de peste 60.000 de specialiști în domeniul instalațiilor, iar lipsa predictibilității fiscale și legislative complică planificarea investițiilor.
Jucătorii mari, cu cifre de afaceri peste 10 milioane de euro, sunt mai sensibili la riscurile externe, inclusiv evoluțiile internaționale, prețurile materiilor prime și ale energiei. IMM-urile, în special cele din sud-vestul țării, sunt afectate mai puternic de instabilitatea reglementărilor locale și de dificultatea în atragerea de forță de muncă specializată.
Eficiența energetică și digitalizarea determină prioritățile investiționale
În pofida contextului complicat, direcțiile strategice ale pieței sunt clare. În următorii 3-5 ani, eficiența energetică și digitalizarea vor domina agenda investițională. Automatizările pentru controlul consumului, integrarea soluțiilor de monitorizare în timp real și tehnologiile de recuperare a energiei sunt prioritare pentru majoritatea respondenților.
88% dintre companiile chestionate utilizează deja soluții digitale pentru monitorizarea și optimizarea instalațiilor, iar două treimi dintre ele preferă controlul de la distanță. Sistemele BMS și cele de monitorizare a consumului sunt din ce în ce mai răspândite, fiind considerate esențiale pentru optimizarea operațională și reducerea costurilor.
Trei categorii de instalații conduc clasamentul cererii: HVAC, termice și electrice, toate cu accent pe soluții de confort termic și eficiență. Proiectele care includ aceste sisteme sunt însă adesea modificate în execuție, fie din motive de buget, fie din cauza slabei conștientizări a beneficiilor pe termen lung.
Presiune bugetară și stagnarea investițiilor private
Datele pentru 2024 arată o scădere cu 12,8% a suprafețelor autorizate pentru construcții nerezidențiale, prima contracție semnificativă din ultimii ani. Explicațiile vin din amânarea investițiilor în infrastructura proprie de către companii și o prudență crescută în deciziile de extindere sau relocare.
Pe segmentul rezidențial, au fost autorizate peste 80.000 de locuințe, în creștere ușoară față de 2023, însă numărul celor finalizate în mediul urban a scăzut cu 18% față de 2020. Mediul rural a recuperat, în schimb, atingând nivelul de livrări din urmă cu patru ani.
Din 2010 până în 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 28%, iar chiriile cu 56%. Evoluția este inversă față de media UE, unde prețurile la locuințe au crescut cu 57%, iar chiriile doar cu 25%. România rămâne, astfel, o piață dominată de achiziții în detrimentul închirierii.
Cerere potențială pentru reabilitare și proiecte verzi
88% din clădirile din România sunt construite înainte de 1990, iar peste 80% au nevoie de renovare pentru a îndeplini standardele de eficiență energetică. Încălzirea și răcirea clădirilor generează circa 40% din consumul de energie la nivel european, iar directivele europene impun modernizări până în 2030.
Programele publice de finanțare – PNRR, Fondul pentru Modernizare, POIM – susțin modernizarea sistemelor tehnice din clădiri publice și rezidențiale. De asemenea, se conturează proiecte precum cartierele verzi în orașe mari, precum Cluj-Napoca, București, Timișoara sau Iași.
Regiunea Sud-Muntenia va gestiona un program de peste 280 de milioane de euro pentru renovarea locuințelor individuale, cu impact direct în cererea pentru echipamente HVAC, pompe de căldură și sisteme inteligente de control al consumului.
O industrie cu potențial, dar marcată de presiuni și neîncredere
Companiile active în domeniul instalațiilor și construcțiilor operează într-un climat cu multe variabile. Pe de o parte, presiunea costurilor, lipsa forței de muncă și incertitudinile economice frânează investițiile. Pe de altă parte, cererea pentru soluții eficiente energetic și digitalizate crește, iar politicile publice oferă un cadru favorabil proiectelor de modernizare.
Pentru anul 2025, se conturează o piață marcată de prudență, cu ajustări punctuale în volumele de lucrări, dar fără rupturi sau schimbări structurale majore. Direcțiile strategice rămân clare: eficiență, sustenabilitate, adaptare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.