În urma adoptării noilor taxe globale impuse importurilor de către președintele Trump, lumea economică se află la un pas de a intra într-un război comercial ce pare să nu ocolească nicio economie.
Președintele Donald Trump a anunțat un tarif de 20% pentru importurile din Uniunea Europeană și de 34% pentru produsele chinezești. Acestea nu sunt nici pe departe singurele economii afectate de astfel de măsuri. Taiwanul – un centru global de export pentru semiconductori – a fost lovit cu un tarif de 32%; Japonia, unul dintre cei mai apropiați aliați ai SUA, a primit un tarif de 24%; iar India, 26%.
Mai mult, în cazurile în care țările impun, drept răspuns, tarife deosebit de ridicate SUA, Washingtonul va riposta cu noi taxe, ce se vor ridica la jumătate din nivelul acestora.
Într-un astfel de context, Forbes România a solicitat opinia celor mai mari jucători din industria locală alimentară, dar și de retail despre acest nou tablou economic în care vor trebui să-și desfășoare activitatea.
Care este perspectiva acestora?
Grigore Horoi, președinte Grupul de firme AGRICOLA:
„Destul de mulți experți în economia globală afirmă că, pe termen scurt, efectul acestor taxe fără precedent în vreme de pace reprezintă cel mai probabil o recesiune, iar pe termen lung ar fi o viziune a SUA foarte izolată de lume. Economiștii sunt de acord, în general, că tarifele sunt de fapt o taxă pentru consumatori, că vor determina creșterea inflației și vor încetini creșterea economică. Primele efecte se vor observa în evoluția burselor. SUA sunt un jucător foarte mare la nivel global și este evident că efectele acestor schimbări bruște și semnificative vor fi majore. În situația în care orice negocieri inițiate de statele vizate de taxe vor eșua, majoritatea actorilor mari din diversele industrii ce vor fi afectate se vor reorienta în cucerirea de noi piețe și desfacerea volumelor către acestea, ceea ce ar putea în multe cazuri să însemne «mai bine» pentru consumatorii piețelor nou-atrase. Cred că industria alimentară locală nu va fi afectată în mod direct, eventual prin efecte conexe.
În prezent, noi nu avem o strategie special conturată pentru această situație, însă companiile noastre au echipe manageriale performante, proactive și pregătite pentru a face față unor situații dificile – nu am fost scutiți de tot felul de crize și fluctuații privind stabilitatea și predictibilitatea în ultimii ani: ne-am adaptat la toate acestea. Am în continuare încredere că suntem capabili să abordăm contexte diverse și să consolidăm în mod durabil companiile din grupul nostru și brandul AGRICOLA”.
Călin Costinaș, Deputy CEO Profi Rom Food:
„Magazinele noastre vând preponderent produse alimentare, astfel că nu considerăm că noile taxe ne vor influența sensibil afacerile. Desigur, ne putem aștepta ca producătorii să se focuseze pe importuri de acolo de unde prețul produsului este mai convenabil”.
Adrian Negrescu, consultant economic și manager Frames:
„Războiul comercial declanșat de Donald Trump va avea efecte inflaționiste în întreaga lume. Deja marile companii de transport de marfă anunță posibile creșteri de prețuri între 15-20%, iar asta va face ca toate produsele transportate la nivel internațional, inclusiv produsele alimentare să se scumpească.
Problemele din lanțurile logistice, generate de creșterile de taxe vamale, se vor vedea nu numai în prețuri ci și în scăderea volumelor de vânzări și în restrângerea ofertelor de produse alimentare la nivel mondial. De la cafea la orez, citrice, zahăr, făină și până la produsele procesate, toate vor costa mai mult, iar firmele vor căuta soluții pentru a-și salva businessurile – ori vor scumpi cu riscul de a-și vedea vânzările în scădere, ori vor modifica ambalajele, ofertele, producția, pentru a se adapta noii realități. Urmează vremuri tulburi pentru economia mondială și, din păcate, vom vedea efectele până și în farfuria de mâncare din fiecare zi”.
Călin Cozma, președinte executiv FPIOR: „Dat fiind faptul că prețurile ar putea crește chiar cu 30%, un efect imediat ar putea fi scăderea cererii de produse românești pe piața americană. Asta ar putea duce la reducerea producției și implicit la posibile disponibilizări. Industria alimentară este legată în mare parte de Uniunea Europeană deoarece noi exportăm materie primă și importăm produs finit, în principal din UE.
O scădere semnificativă a exporturilor către America, poate să calibreze prețurile în interiorul Uniunii, ceea ce ar duce la un preț mai scăzut al coșului zilnic. Probleme mai mari vor avea alte industrii, precum cea a construcțiilor de mașini sau utilaje. Noi, în România, avem o mare problemă cu prelucrarea materiei prime. Ar trebui să încercăm să investim în procesare și să cumpărăm de la producători locali. Doar așa putem evita efectele negative produse de creșterea taxelor la nivel internațional”
Cezar Gheorghe, fondatorul AGRIColumn și expert analist în domeniul cerealelor:
„Noile tarife pe care președintele Trump le-a anunțat în urmă cu aproape o săptămână aduc un surplus de impredictibilitate pieței de agribusiness. Contrele dintre SUA și Canada, la nivel declarativ, au condus piața Canola în jos, afectând extrem de mult cotațiile rapiței europene. După o relaxare, a intervenit China cu tarife de 100% pe Canola canadiană și, din nou, a prăbușit prin corelare piața rapiței europene și cea a rapiței australiene.În piața boabelor de soia, problemele sunt mult mai acute, căci China a anunțat tarife de 34% asupra mărfurilor americane. UE are, la rândul său, un nivel de import de soia boabe de 14,6 milioane de tone în sezon. Până în acest moment avem un volum de 9,85 milioane de tone importate, din care SUA are un volum de 5,2 milioane de tone. Își poate permite UE să retalieze? Cu taxe? Nu credem că își poate permite să taxeze boabele de soia de origine SUA. În ceea ce privește grâul și porumbul, războiul tarifelor, în special cel dintre SUA și China, nu poate influența foarte mult acest segment cerealier. SUA a expediat în Uniune 0,3 milioane de tone, iar UE nu a exportat grâu în SUA. Este extrem de simplu. În afară de asta, UE are o proiecție primară pentru sezonul 2025/2026 de +16,4 milioane de tone față de sezonul în care ne aflăm. UE poate rezolva si problema porumbului, pentru că Uniunea este importator net, cu un volum în sezon de 19,5 milioane de tone în sumă totală. Până în acest moment, UE a importat deja aproape 15 milioane de tone. Ucraina are o pondere de 9 milioane de tone, urmată de SUA cu 3 milioane de tone. Dacă ne uităm la valoarea de producție pentru sezonul următor, de 60 milioane de tone la nivelul UE, Ucraina, România (fiind singura țară UE ce exportă porumb dintre toate statele unionale), precum și Brazilia, pot rezolva cererea de 19,5 milioane de tone.”
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
*Știre în curs de actualizare