Peste 70 de degustători internaționali au putut descoperi diversitatea regiunii turistice Dobrogea, în timpul celor trei zile în care s-au aflat la Constanța pentru a participa la jurizările unei sesiuni a Concours Mondial de Bruxelles găzduită de țara noastră.
Vinificatori, jurnalişti, achizitori, somelieri şi educatori de specialitate din 19 state, inclusiv din România, au evaluat 1.250 de vinuri rose, provenite din 34 de ţări.
În mod obișnuit, un astfel de concurs este organizat cu sprijin de la stat, iar bugetul pentru organizarea concursului principal ajunge până la 1,5 milioane de euro. În cazul unei sesiuni similare celei organizate de țara noastră, cheltuielile necesare se ridică la 120.000-150.000 de euro. Pregătirile au început în urmă cu un an, iar principala provocare a fost atragerea de fonduri, în lipsa sprijinului statului. Finanțarea s-a realizat exclusiv prin sponsorizări, deși s-au făcut demersuri pentru implicarea autorităților centrale și locale, care s-au încheiat fără un rezultat.
”Evenimentul este extrem de important pentru promovarea brandului de țară și a vinului românesc ca parte integrantă a acestuia, la nivel internațional. Am spus mereu că vinul poate să fie un foarte bun ambasador al țării noastre, pentru că este un element care transmite cele mai multe informații legate de un anumit loc. Organizarea acestui eveniment la Constanța transmite un mesaj puternic în rândul comunității internaționale. Să nu uităm că vinul nu este un simplu produs, este și un factor de promovare a culturii, are o componentă educativă și de conștientizare a identității unei țări. Cumva neglijăm sectorul, pentru că nu este considerat unul strategic, dar cu toate acestea el este important din punct de vedere al imaginii noastre ca țară și poate fi un pilon important al brandului nostru de țară”, a precizat Valentin Ceafalău, reprezentant al organizatorilor, pentru Forbes România.
Organizatorii au pregătit vizite la cramele dobrogene, cine tematice, conferinţe şi masterclass-uri menite să promoveze destinații turistice, vinurile şi gastronomia românească în rândul invitaţilor străini.
”Industria vinului trebuie privită în context și atunci tot timpul vei discuta despre zonă, vei discuta despre istorie, vei discuta despre cultură, despre studii antropologice, despre vinificatori, toți oamenii din spatele produsului. În esență, vei vorbi despre sufletul locului. Asta ne-am propus în cadrul concursului, ca străinii să îl cunoască în context. Organizatorii CMB nu îți împun, dar recomandă să realizezi un program în cadrul căruia, în afară de evenimentul propriu-zis, să prezinți regiunea viticolă și să-i duci pe jurați la anumiți producători, să meargă să deguste, să vadă anumite locuri. Nu este ignorată nicio parte, inclusiv partea culturală și enoturismul, deci tot ce ține de partea de imagine a țării noastre, de brand. Am pregătit inclusiv un tur al Constanței cu un ghid local. Oamenii intră astfel în contact cu tot ce înseamnă regiunea Dobrogea și ne promovăm ca destinație turistică ce oferă experiențe complexe”, completează Valentin Ceafalău.
Organizarea unui eveniment de talie mondială în România este un pas important în construirea unui brand de țară, însă nu trebuie neglijată existența unei strategii unitare și coerente a producătorilor, este de părere și Marinela Ardelean, autor de carte și jurat al concursului. ”Pentru un brand de țară trebuie să găsim o direcție comună și interese reprezentative pentru toată lumea. Apoi, asumarea faptului că fără investiții și fără constanță, nu se pot face lucruri pe termen lung. Trebuie să profităm de oportunități care să ne sporească vizibilitatea, cum este și acest eveniment, dar să nu ne limităm la ele, să gândim pe termen mediu și lung.”
Pilonii unui brand de țară eficient trebuie să fie adevărul și relevanța, cu atât mai mult în cazul unui brand izvorât din gastronomie și vinuri, atrage atenția și Cezar Ioan, co-fondator al Zilei Naționale a Gastronomiei și Vinului din România. ”Aceste adevăruri relevante, exemplificate concret prin produse alimentare și turistice, trebuie să ni le spunem în primul rând nouă, localnicilor, cât și străinilor care ne vizitează aici sau chiar la ei acasă, în mod proactiv. Gastronomia de pe actualul teritoriu al României este o sinteză incredibilă din bucătăriile a trei mari imperii – cel Țarist, cel Otoman și cel Austro-Ungar: asta, plus multiplele influențe ale grupurilor etnice conlocuitoare azi și ieri, oferă o incredibilă diversitate. România este o vitrină a acestei părți de lume”, explică el. În plus, este o țară sigură pentru turiști, este o țară bogată din punct de vedere al traiului din marile orașe, dar și foarte ofertantă din punct de vedere geografic și al vieții rurale unde turisții pot descoperi specificuri regionale sau micro-locale fascinante. ”Eficient ar fi să asumăm aceste trăsături caracteristice, să le cultivăm în noi înșine și în exterior prin comunicare și să le exemplificăm prin festivaluri și campanii de promovare organizate atât la noi în țară cât și, punctual, în anumite țări țintă din care să atragem turiști. Avantajul acestui tip de abordare este că permite măsurarea rezultatelor pe termen scurt și mediu”, a explicat el pentru Forbes România.
Ce ar putea propulsa România mai rapid în atenția turiștilor străini? ”Dacă ne poziționăm corect pe harta turismului internațional și profităm de faptul că există o infrastructură rutieră în dezvoltare foarte puternică, inclusiv în zone cu podgorii renumite, unde se poate practica enoturismul, cred că putem lua destul de repede un avânt excepțional”, subliniază Cătălin Păduraru, membru al Asociației Degustătorilor Autorizați din România și CEO al unei competiții de profil. În opinia sa, un punct de atracție ar putea fi enoturismul cu rulote, care ar atrage atât străini, cât și români. ”Putem avea zeci de mii, sute de mii de oameni care vin cu un profil foarte interesant de consumatori – și străini, și români – care cheltuiesc deja zeci de mii de euro pe rulote și putem cumva reduce decalajul. Este supărător decalajul între numărul turiștilor raportat la populație, dacă ne uităm la cât au bulgarii, cât au moldovenii și cred că putem îmbunătăți asta. Cu sprijinul autorităților, care nu mai pot fi iertate dacă nu se implică, am putea face un lucru nemaipomenit. Desigur, dacă am avea un brand de țară mai puternic, ne-ar ajuta în sensul asta, dar merge și invers, faci acțiunea și acțiunea contribuie la brandul de țară.”
Concours Mondial de Bruxelles a fost înființat în 1994 la Bruxelles, Belgia, iar după 20 de ediții a devenit concurs itinerant, fiind găzduit de cele mai celebre regiuni viticole din lume. În 2020, CMB s-a divizat în mai multe sesiuni, una dedicată vinurilor albe şi roșii, una vinurilor rose, una spumantelor şi una vinurilor dulci şi licoroase.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.