Brânza Roquefort, un simbol al gastronomiei franceze, marchează un secol de la obținerea denumirii de origine protejată (DOP), un eveniment important pentru industria brânzeturilor din Franța.
Pe 26 iulie 1925, a fost adoptată legea care garanta denumirea de origine a acestui produs, un precedent mondial în domeniul alimentației, iar aniversarea va fi marcată joi la un colocviu organizat la Adunarea Națională, la care vor participa maeștri bucătari, istorici și parlamentari, potrivit Agerpres.
Brânza Roquefort provine din satul Roquefort-sur-Soulzon, situat în sud-vestul Franței, unde se află peșterile de maturare ale celor șapte firme producătoare. În 2023, din aceste peșteri au fost produse 14.336 de tone de Roquefort, al treilea sortiment de brânză franceză cu DOP, după comté și reblochon. Acest sector creează peste 5.000 de locuri de muncă directe.
Totuși, în ciuda prestigioasei sale istorii, sectorul Roquefort se confruntă cu dificultăți. Potrivit lui Jean-François Ricard, patronul firmei Vernieres, există o scădere constantă a consumului. Sebastien Vignette, secretar general al Confederației producătorilor de Roquefort, atrage atenția asupra unei scăderi de 3-4% anuală începând din 2021, datorată schimbării obiceiurilor de consum ale francezilor și dispariției tradiționalului platou cu brânzeturi.
Pentru a contracara această tendință, producătorii mizează pe sărbătorirea centenarului ca pe un moment de relansare a consumului, având în vedere că evenimentul reprezintă un vector de comunicare pentru a stimula vânzările. Anne-Julia Goutte, directoarea de marketing la Lactalis, unul dintre principalii jucători din sector, subliniază importanța regăsirii unui loc pentru Roquefort în bucătăriile moderne și promovarea consumului local și sustenabil.
Exporturile, care reprezintă 28% din piață, sunt, de asemenea, o oportunitate de relansare, în special pe piețele internaționale, unde vânzările sunt în creștere. Totuși, provocările persistă, mai ales în SUA, unde amenințările de majorare a tarifelor vamale ridică îngrijorări.
Istoricul Sylvie Vabre amintește că legea din 1925 a fost adoptată ca răspuns la o criză majoră din sector, după primul război mondial, când industria a fost nevoită să se unească pentru a-și recăpăta controlul asupra pieței.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.