A rămâne calm într-o situație de criză înseamnă să știm să ne păstrăm claritatea mentală, să ne gestionăm emoțiile astfel încât să nu acționăm impulsiv și să putem rămâne funcționali chiar și în momentele grele.
”Calmul este o competență care poate fi cultivată, nu este înnăscută”, explică Candice Luana Dragotă, psiholog și psihoterapeut, invitată în emisiunea Forbes Power Breakfast. Ea recomandă exersarea de tehnici de reglare emoțională și cultivarea unei gândiri raționale. ”Haideți să ne gândim la soluții, nu la problemă. De exemplu, un medic de la urgențe, care se confruntă zilnic cu situații de criză, cum ar putea salva pacienții dacă nu și-ar păstra calmul? Asta înseamnă să reușești să îți gestionezi reacțiile și să nu intri în panică”, completează ea.
Nu trebuie să ne reprimăm emoțiile, pentru că ele fac parte din noi. În momentul când avem o situație de criză, recunoaștem că trăim o emoție, o admitem și încercăm să ne calmăm și să avem o gândire logică. ”Mă apuc, gândesc, acționez, evit distorsiunile cognitive și gândurile negative. Nu trebuie să ne lăsăm răpiți de propriile emoții și trebuie să facem apel la amintirile bune. Dacă am fost puternici atunci, vom reuși să fim din nou”, recomandă ea.
În cadrul lucrării de masterat, Candice Luana Dragotă ne-a mărturisit că a studiat reziliența și adaptarea la evenimente dramatice, capacitatea oamenilor de a depăși perioadele negative. Reziliența este capacitatea unui corp de a reveni la forma inițială după ce a primit un șoc. ”Atenție, nu trebuie confundată cu rezistența. Nu este înnăscută, se poate construi. Deși mediul influențează dezvoltarea, trebuie să avem în vedere că destinul se poate schimba. Sprijinul social și rescrierea scenariului din viață pot transforma complet traiectoria unui om. Reziliența poate fi modelată cu ajutorul unui suport social”, subliniază psihologul.
Așadar, putem vorbi de o rețetă universală pentru menținerea clarității în situații dificile sau fiecare persoană trebuie să își găsească propriul echilibru? ”Nu există rețete universale, deoarece sufletul omului nu poate fi cuantificat și exprimat și nici măcar gândit într-o perspectivă generală, ci doar individuală. Fiecare persoană trebuie să își descopere resursele, să se adapteze la nevoile pe care le are. Fiecare avem o altă dinamică. Avem nevoie de claritate, introspecție, adaptare. Inteligența e direct proporțională cu capacitatea de adaptare, după cum a zis Darwin”, explică ea, care ne-a dat și câteva exemple de strategii generale ce ar putea fi de folos în perioade de criză. ”Reglarea respirației și a ritmului cardiac funcționează întotdeauna. Ne liniștim, respirăm profund și ne calmăm. Apoi există acea gândire în pași mici, gândesc pe pași, îmi fac un plan și mă focalizez pe soluții. Apoi trebuie să evităm toate gândurile negative, etichetele pe care le punem pe noi. Asta e o distorsiune cognitivă, nu trebuie să gândim așa. O altă strategie, nu trebuie să rămânem singuri, e foarte important sprijinul social.”
În ceea ce privește situațiile de criză în sfera de business, liderii sunt adesea puși în fața unor decizii dificile în asemenea momente, iar gestionarea propriilor emoții este esențială pentru ca echipa să continue să funcționeze. Un líder joacă un rol esențial în criză, iar reacția lui influențează întreaga echipă. În primul rând, ei trebuie să fie capabili să își regleze emoțiile și să nu reacționeze la cald. Dacă reușește să își păstreze emoțiile, echipa va avea un stâlp stabil și nu se va demoraliza. ”Incertitudinea e întotdeauna mult mai dăunătoare decât o veste proastă, iar în perioade de criză, oamenii au nevoie de transparență. În timpul pandemiei, liderii care au comunicat transparent au reușit să mențină încrederea echipei. Un líder bun este cel care știe să își gestioneze echipa, să delege, să coopereze, să mute focusul de pe problemă pe soluții. Nu ne interesează problema, ci cum reușim să o rezolvăm.”
Nu în ultimul rând, este de reținut un aspect important, susține psihologul: crizele pot fi transformate adesea în oportunități de creștere personală. După ce acceptăm și conștientizăm criza, trecem la acțiune și vom constata că putem găsi variante mai bune decât cea în care ne aflam până să survină criza. Primul pas este acceptarea crizei ca realitate și recunoașterea impactului emoțional. Ai acceptat că există, ai acceptat că este reală și că are un impact asupra ta. După ce evaluăm cum ne afectează – am rămas fără job, nu ne mai putem plăti ratele, întreține familia etc – urmează schimbarea perspectivei, de la de ce mi se întâmplă mie asta, la ce lecție trebuie să învăț eu din asta. Un antreprenor care traversează o criză poate încerca să găsească noi oportunități și are șansa să își schimbe viața în bine”, conchide psihologul.