În ultimii patru ani, marcați de incertitudini, pe piață s-au impus noi trenduri, în urma cărora companiile și-au regândit și adaptat strategiile de business, pentru a se menține în topul preferințelor consumatorilor.
Scandia Food Grup este un business românesc de familie care activează în industria alimentară, cu o cifră de afaceri anuală de peste 850 de milioanei lei și peste 1.500 de angajați. CEO-ul companiei, Andrei Ursulescu, ne-a dezvăluit în cadrul emisiunii Forbes Forward despre cum se reflectă noile trenduri în prezent în businessul Scandia Food.
Andrei Ursulescu conduce operațiunile grupului din 2011 și este cel care a dezvoltat componenta strategică de fuziuni și achiziții atât la nivel local, în România, cât și internațional, prin care Scandia Food Grup a cunoscut o creștere accelerată și o extindere în segmente noi de piață.
CEO-ul Scandia remarcă reziliența companiilor din industria alimentară, mai ales în contextul recentelor crize. În opinia sa, businessul de food poate performa dacă ”ești corect în relația cu consumatorii și ai un management cât de cât disciplinat și riguros”. În plus, piața oferă în continuare foarte multe oportunități și direcții de creștere, atât organică, cât și anorganică.
Companiile de pe piața locală au performanțe solide și pot concura cu succes cu cele de pe piața internațională, subliniază Ursulescu, reziliența și adaptabilitatea fiind două dintre calitățile care le asigură competitivitatea. ”Sunt companii românești care se pun la masă cu orice fel de companie străină. Antreprenoriatul românesc a învățat și se dezvoltă foarte sănătos. Antreprenoriatul a învățat ce înseamnă indicator financiar, știe să se uite la un cash flow, înțelege foarte bine ce înseamnă EBITDA, înțelege ce înseamnă să lucrezi cu băncile, înțelege ce înseamnă nevoile pieței și, ca atare, rezistă. Deci, este un sector rezilient. Cred că sectorul de industrie alimentară este unul bine construit.”
În opinia sa, piața se maturizează și evoluează, în sensul în care consumatorul devine tot mai conștient de ce vrea și cât e dispus să plătească pentru ceea ce vrea. Un trend care atrage tot mai mulți consumatori este cel al produselor cât mai naturale, eco sau bio. ”Încercăm să fim corect poziționați, să înțelegem cât mai bine nevoile consumatorului, de aceea suntem prezenți în cât mai multe categorii. Venim cu produse inovative. Avem gamă fără E-uri deja de 13 ani la Scandia Sibiu, am intrat în categoria de produse congelate, categorie în care avem vegan products, avem tot soiul de produse care sunt momentan în trend și a căror maturizare o așteptăm”, explică Ursulescu. Trendul actual este să se mănânce mai sănătos, iar compania își propune să fie în linie cu el și să mențină o relație cât mai corectă și onestă cu consumatorul.
De remarcat că trendul alegerilor mai sănătoase în ceea ce privește alimentația s-a accentuat odată cu pandemia, însă prețul rămâne pentru mulți consumatori un criteriu de bază atunci când decid o achiziție. Pentru a aborda acest aspect, este nevoie de o informare corectă și o educare a publicului referitor la eforturile pe care le face o companie pentru ca produsele care ajung la raft să fie mai sănătoase. Un dezavantaj, care se reflectă și în preț, remarcă Ursulescu, este disponibilitatea redusă a materiilor prime folosite pentru ca un produs să fie ecologic sau bio. ”Trebuie să mai lucrăm un pic în direcția asta. Toți producătorii ar vrea să aibă produse care să se diferențeze cât mai mult la raft și să fie cât mai bine construite. Însă chiar dacă la nivel de industrie, cu toții ne-am dori treaba asta, e o problemă a disponibilității materiei prime. Adică e foarte greu să găsești atâta materie primă care să poată schimbe producția normală cu o producție bio sau eco. În primul rând acest preț care este mai mare vine din disponibilitatea materiei prime și din felul în care aceasta e produsă. În plus, consumatorul nu se schimbă de pe o zi pe alta, nu mai trăim în epoca anilor 2000, în care orice inovație din sectorul alimentar crea o efervescență din asta uriașă.”
Consumatorul, susține Ursulescu, are nevoie de o perioadă până când adoptă un produs și devine fidel unei mărci. Trebuie să creadă în el, să-l testeze și abia după aceea apare frecvența achiziției. ”Asta am văzut și cu business-ul Scandia, pornit în 2001-2002. Nu am ajuns unde suntem peste noapte, vorbim de 20 de ani. Deci trebuie timp și răbdare și sunt sigur că și consumatorul și piața implicit vor ajunge să evolueze. Consumatorul devine mai atent, dar e un proces care se construiește în timp, iar ca să ajungem la produse bio și la produse din ce în ce mai bine pregătite și care să respecte trendul ăsta de sănătos, e nevoie de timp, materie primă disponibilă și multe alte lucruri. Dar e bine că există trendul ăsta, e bine că noi ca producători avem pe hartă treaba asta în mod constant. Nu există, cel puțin în cadrul grupului Scandia, an în care să nu ne uităm la produse pe care să le facem bio, să testăm tot soiul de ingrediente, tot soiul de rețete ca să reușim să fim acolo, dar e un proces de durată, nu este ceva care nu cred că poate să apară peste noapte.”
Printre mărcile emblematice ale Scandia Food în categoria conservelor se numără cele trei consacrate: Scandia Sibiu, Bucegi și Sadu, prezente de 20 de ani pe piață. Din 2014, compania a accesat și categoria de conserve de pește, unde este prezentă sub brandurile Năvodul Plin și Lotka. În categoria macrou, Năvodul Plin e brand leader, fiind cel mai mare brand ca și cotă de piață. În categoria de congelate, este promovat în mod activ brand-ul Tasty, iar în categoria de mezeluri, Sibiu și Carniprod Tulcea se bucură de o notorietate în creștere.
În anul 2021 Scandia a intrat și pe piața produselor congelate, adăugând și extinderea liniilor de business în categoria mezeluri prin achiziționarea companiei Agra’s Alba Iulia și Carniprod Tulcea. Categoriile frozen, alături de mezeluri și magazine au ajuns la aproximativ 40% din total cifrei de vânzări a grupului, afirmă Ursulescu. ”În cadrul procesului de anul trecut am reușit să le separăm un pic, adică am construit o divizie de mezeluri care este în Agra’s, cu Carniprod am trecut retailul ca o entitate separată, frozen e o entitate separată, iar conservele și zona de trading sunt o entitate separată în așa fel încât să putem să măsurăm performanța fiecăruia fără a fi alterate de fel de fel de amestecuri interne.”
Privind către piața de export, Ursulescu spune că 15-20% din volumele de conserve merg la export. Exporturi active și impresionante ca și cantitate și valoare sunt cele de pe produsele congelate, unde 80% din producția de la fabrica din Petrăchioaia Ilfov merge la export. Conservele merg preponderent către țările unde există comunități de români – Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, dar nu lipsesc nici din Bulgaria, Moldova sau Ungaria. În zona de produse congelate colaborează cu retaileri din Franța și Olanda. ”Suntem destul de prezenți în zona de export, iarăși vorbim de o construcție pe termen lung și ca atare dă rezultate. Evident ne uităm în mod constant să găsim piețe, să aducem produse noi, să oferim volume.”
Anul trecut, în presa locală au apărut informații pe surse potrivit cărora Carniprod Tulcea scoate la vânzare fabrica de nutrețuri combinate și complexul zootehnic, alături de terenul de 13 hectare aferent acestora. Referitor la această informație, Andrei Ursulescu a declarat exclusiv pentru Forbes România: ”Noi nu ne-am dorit să fie pe surse, ne-am dorit să fie public în momentul în care noi am cumpărat Carniprod, la momentul anteachiziției au avut și o fermă de porci. În 2018 e cunoscut că au avut o problemă, motiv pentru care au închis ferma de porci și FNC-ul respectiv și a rămas doar unitatea de procesare în altă parte, separat de ferma respectivă. La momentul achiziției, în perimetrul de tranzacție a intrat și acest FNC și fermele. Noi inițial nu prea știam ce să facem cu ele, dar proprietarul de la acel moment ne-a spus e totul sau nimic, dacă le vreți bine, dacă nu, nu. Le-am cumpărat, sunt active în conservare, fabrica produce și performează. Am zis că nu știm foarte bine zootehnie, FNC-uri n-am mai avut până la momentul ăsta și am zis că e un bun moment să le punem la vânzare și să le valorifice cine știe să se ocupe de așa ceva. Deci da, ele sunt acolo, sunt de vânzare.”
În ultimii doi ani, compania a bifat o serie de investiții importante. Pe cinci din cele șapte fabrici pe care le deține au fost montate panouri fotovoltaice, s-a investit în echipamente tehnologice, linii de ambalare, roboți. ”Am investit mult în zona de sisteme de IT și de cyber security și investim în continuare, suntem destul de activi aici. Și evident proiectul de redesign organizațional și cultură îl considerăm o investiție. A fost un proiect întins pe doi ani, un proiect făcut cu ceilalți de la Deloitte. Proiectul e încă în derulare.”
Pentru următorii ani, grupul rămâne focusat pe tehnologie, în condițiile în care procesul de redesign implică multă solicitare tehnologică și adaptare a sistemelor la necesități. În zona de echipamente vizează alinierea cu noi trendurile care se impun în piață pentru echipamente mai eficiente, cu consumurile energetice îmbunătățite, cu performanțe și randamente crescute.
Grupul nu exclude integrarea altor categorii de produse alimentare în business-ul Scandia Food, iar Ursulescu menționează zona de morărit și panificație, ”dacă respectă exigențele noastre”. Sunt luate în calcul categorii de produse care să aibă o frecvență bună de consum, alimente de bază în așa fel încât să existe un rulaj, în detrimentul produselor care să stea mult pe raft. ”Astăzi, ca să dau un exemplu, facem trading sub umbrela noastră cu sucuri naturale, le-am pus în piață de la finalul anului trecut. Am adus jeleuri din Spania, aducem tot felul de produse care dacă ne plac și performează nu excludem ca acestea să devină o linie de business cu tot ce presupune un astfel de produs”, completează el.