Philipp Gamauf, CFO ING România ne pregăteștește pentru perioada de provocări și oportunități ce va urma alegerilor din acest an. În contextul geopolitic actual, România are câteva avantaje, printre care – accesul la fondurile europene, know-how-ul din domeniul tehnologiei și dezvoltarea zonelor rămase în urmă, în special zona Moldovei.
Cum estimați că vor evolua piețele financiare în următorii 5 ani, având în vedere intensificarea protecționismului și apariția unor noi centre economice globale?
Alegerile din acest an vor influența modul în care economia globală va evolua în următorii ani. Piețele financiare sunt într-o transformare continuă, iar în următoarea perioadă vom asista la un amestec de provocări și oportunități, în care protecționismul va juca un rol important, iar globalizarea va intra într-o nouă etapă.
Dacă în România rezultatul alegerilor va influența mixul de politici economice și fiscale care vor urma și care sunt necesare pentru atenuarea deficitului bugetar, în Europa și în SUA alegerile vor stabili direcția în privința globalizării, cu efecte care ar putea conduce către mai mult naționalism și protecționism.
Peste alegeri se adaugă peisajul geopolitic, care este foarte complex în prezent. Cele mai mari riscuri la nivel global sunt un potențial val de extremism și răspândirea conflictelor geopolitice. Pentru România există și riscul unor derapaje populiste în context electoral. Totuși, țara noastră este bine poziționată și înregistrează un pro-europenism foarte ridicat la nivelul percepției populației, lucru perceput pozitiv de investitori.
La nivel global, un avans al protecționismului poate conduce la o potențială încetinire a creșterii economice și la o frânare a inovației și poate genera o creștere a prețurilor (ca urmare a unor eventuale restricții privind importurile). Însă orice situație aduce mereu noi oportunități, iar în acest caz efectele pozitive ar putea fi, de exemplu, dezvoltarea mediului antreprenorial.
Care credeți că sunt cele mai importante zone de investiții de care are România nevoie și în care dintre acestea investește ING?
România are această mare șansă a folosirii fondurilor europene, care vin să alimenteze economia și să faciliteze dezvoltarea economică durabilă, la care se adaugă și know-how-ul din domeniul tehnologiei, un alt sector care poate ajuta companiile să crească valoarea adăugată pe care o generează. Dezvoltarea zonelor rămase în urmă la nivel național reprezintă o altă sursă de progres al economiei, în special în zona Moldovei, unde sunt eforturi semnificative de dezvoltare a industriei IT și a infrastructurii.
În cadrul ING Bank România avem trei direcții de investiții pe care le vom continua și care au impact în întreaga economie: susținerea tranziției către o economie mai sustenabilă, contribuția la educația financiară și susținerea societății civile. Spre exemplu, din 2023 am investit deja 4,8 milioane de euro în implementarea a 11 proiecte prin ONG-uri partenere în 38 de școli pentru transformarea școlilor în insistuții mai sustenabile. Ce înseamnă aceasta: școli modernizate și mai eficiente energetic, școli care promovează colaborarea, inclusiv cu elevii săi, și școli cu copii mai pregătiți cu rezultate școlare mai bune.
Care sunt provocările financiare uitându-vă la contextul local, dar și la cel regional?
În prezent ne uităm la soluții prin care să ne menținem pe o traiectorie ascendentă. Este adevărat totuși că ne-am revizuit în scădere prognoza de creștere economică de la 2% la 1,3% (după ce în luna august am redus prognoza de la 2,8% la 2%) pentru că nu vedem semnale că am putea avea îmbunătățiri structurale majore la nivelul economiei până la finalul anului.
O mare provocare pe care o vedem în România dar și la nivel global este situația finanțelor publice. În toată lumea vedem deficite publice nesustenabile care trebuie reduse în următorii ani, iar acestă contracție fiscală va impacta economia.
În Romania ne așteptăm ca în 2025 să avem noi măsuri fiscale care să acopere din deficitul bugetar, suntem încrezători că vom avea o rată de colectare a taxelor mai bună decât în anii trecuți și că Guvernul va găsi măsuri și în ceea ce privește cheltuielile. Ce este de subliniat când vine vorba despre acest deficit: a devenit o problemă a tuturor, unde cu toții trebuie să contribuim la reducerea sa – noi, sectorul privat, să contribuim cu taxele, dar și sectorul public să le colecteze corect și să le folosească pentru reducerea deficitului, și nu pentru alte cheltuieli.
Care au fost cele mai grele momente din cariera dvs.?
Un moment greu de care îmi amintesc a fost înainte de Crăciunul din 2018, atunci când Guvernul a publicat cam peste noapte o ordonanță de urgență prin care s-a introdus cea mai mare taxă bancară din Europa. Efectul asupra profitabilității băncii în care lucram era atât de mare, încât a devenit necesar să găsim imediat soluții pentru a îmbunătăți situația. Am lucrat cu o echipă mare în timpul Crăciunului, de Revelion și toată luna ianuarie să ajungem din nou la un nivel de profitabilitate sănătos în ciuda taxei. Iar peste cateva săptămâni a ieșit o nouă ordonanță prin care taxa era redusă semnificativ.
Pe de o parte, a fost o lecție importantă legată de cât de repede se pot schimba lucrurile în România, dar pe altă parte cât de mult poți sa obții cu o echipă dedicată într-un timp scurt dacă urgența o cere.
Care este cel mai bun sfat pe care l-ați primit?
Barierele există doar în mintea noastră: este un sfat pe care l-am primit de mai multe ori pe parcursul carierei mele și s-a dovedit de mai multe ori că este adevărat. De exemplu, am dezvoltat recent în ING un proiect care, pe lângă faptul că poartă un nume sugestiv (FINO – Failure is Not an Option), a demonstrat că o echipă motivată și ambițioasă poate să facă orice își propune.
În acest context, aveam nevoie urgentă de un sistem nou de raportare financiară. De obicei un astfel de proiect durează 2 ani și implică o armată de consultanți. Prin FINO, echipele noastre de Finance și Tech au reușit să facă acest lucru în doar 3 luni, un timp record având în vedere complexitatea și importanța proiectului.
Dacă de mâine ați renunța la banking, în ce altă industrie ați dori să profesați?
Dacă ar fi să mă gândesc la o direcție nouă, mai degrabă decât să aleg un sector anume, aș spune că îmi doresc să lucrez într-un context în care pot avea un impact real și mă pot implica într-o viziune care, la început, pare greu de atins. Îmi place să rezolv probleme complexe, mai ales când soluțiile par imposibile la prima vedere. De asemenea, mă atrage foarte mult munca alături de oameni – îmi doresc să le ofer oportunitatea de a-și folosi întregul potențial și de a evolua prin ceea ce fac.
Cred că acest tip de mediu îmi permite să contribui cel mai bine și să îmi aduc aportul acolo unde este nevoie de schimbare și inovație. Mă bucur că rolul meu actual bifează toate aceste aspecte.