Anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională din România nu este fără precedent pe plan internațional, însă ridică semne de întrebare în ce privește gestionarea cu profesionalism a procesului electoral de către autorități. Chiar dacă marea majoritate a deciziilor de anulare a proceselor electorale, fie ele prezidențiale sau parlamentare, au loc în țări africane sau asiatice, există câteva precedente și pe continentul european, arată o analiză realizată de Forbes România.
Cel mai recent exemplu a avut loc în 2016, când Curtea Constituțională din Austria a anulat rezultatul alegerilor în care Alexander Van der Bellen l-a învins, la mică diferență, pe candidatul de extremă dreapta Norbert Hofer.
Președintele instanței, Gerhart Holzinger, anunța atunci că scrutinul va trebui repetat în toată țara, după ce o anchetă a scos la iveală nereguli în numărarea voturilor în mai multe circumscripții. Alegerile s-au reluat, iar Van der Bellen a câștigat voturile a 54% dintre alegătorii austrieci.
În 2011 au fost anulate alegerile prezidențiale din Kosovo, iar în 2010, Curtea Supremă din Islanda a invalidat rezultatele alegerilor pentru Adunarea Constituțională a acestei țări, în urma plângerilor referitoare la mai multe greșeli în modul în care s-au desfășurat alegerile.
În Ucraina, Curtea Supremă a anulat rezultatele inițiale ale turului doi la alegerile prezidențiale din 2004. Acestea au fost câștigate de Viktor Ianukovici, fiind urmate de Revoluția Portocalie. Curtea Supremă a Ucrainei a stabilit că alegerile au fost afectate de falsificarea pe scară largă a rezultatelor în favoarea lui Ianukovici.
În 2003, în Georgia au avut loc alegeri parlamentare, iar potrivit Comisiei Electorale din Georgia, acestea au fost câștigate de o combinație de partide care îl susțineau pe președintele Eduard Shevardnadze.
Cu toate acestea, rezultatele alegerilor au fost anulate de Curtea Supremă din Georgia după Revoluția Trandafirilor din noiembrie, în urma acuzațiilor de fraudă electorală pe scară largă și a protestelor publice care au dus la demisia lui Shevardnadze. Noi alegeri au avut loc la 28 martie 2004.
O altă decizie de anulare a alegerilor a avut loc pe continentul asiatic, tot în cazul unui stat aflat sub influența fostei Uniuni Sovietice. Astfel, în 2020, rezultatele alegerilor parlamentare din Kârgâzstan au arătat că partidele pro-guvernamentale au câștigat o majoritate de locuri. Ulterior, alegerile au fost anulate de Comisia Electorală Centrală în timpul protestelor din Kârgâzstan din 2020. Protestatarii au reclamat faptul că alegerile ar fi fost fraudate.
În rest, începând din anul 2000 încoace, alegeri anulate au mai avut loc în Thailanda (de două ori, în 2006 și 2014, ambele urmate de lovituri de stat), Egipt (2011, alegeri parlamentare, în urma revoluției care l-a înlăturat pe președintele Hosni Mubarak), Guinea-Bissau (2012, alegeri prezidențiale, urmate de o lovitură de stat), Kuwait (2012, alegeri generale), Maldive (2013, alegeri prezidențiale), 2015 (Haiti, alegeri prezidențiale), Kenya (2017, alegeri prezidențiale), Malawi (2019, alegeri generale), Bolivia (2019, alegeri generale), Myanmar (2020, alegerile generale urmate de o lovitură de stat), Gabon (2023, alegeri generale urmate de o lovitură de stat).
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.