Forbes CEE Forum 2024, singurul eveniment anual regional organizat în România din 2014, aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni.
Iată cele mai importante declarații ale speakerilor, Ziua II, la Forbes CEE Forum 2024:
Panel 1: RE IMAGINE – Leadership în era schimbării
ANCA DAMOUR – CEO & Partner DCraig Real Estate și Executive Board Member ELI Parks
În aceste vremuri dificile, care sunt calitățile de care au nevoie liderii pentru a-și ghida echipele?
Pentru mine, a devenit o banalitate să spunem că trăim sub presiune. Discuția este mai degrabă despre felul cum conducem afacerile și echipele în aceste momente dificile.
În experiența mea din ultimii ani, am văzut cum se rescrie esența leadership-ului în mod real.
Leadership-ul a fost asociat până acum cu autoritatea. Această paradigmă este depășită. Acum, avem nevoie de empatie și autonomie.
Leadership-ul este o chestiune de construcție. Controlul și ierahia trebuie să fie înlocuite cu autonomia și inovația. A fi lider înseamnă felul în care îți conduci echipa.
Rolul femeilor este important în reinventarea noului model de leadership. Femeile pot să aducă un aport concret în cultura organizației. Femeile aduc colaborare și suport. Ele sunt capabile să creeze alianțe și să asigure suport. Femeile aduc diversitate. Se referă la diversitatea de gândire, care aduce inovație și reziliență.
Start-up-urile conduse de femei înregistrează venituri mai mari cu 10% în primii cinci ani, arată studii de specialitate.
Care sunt valorile dumneavoastră?
Este un subiect foarte lung. Toate companiile au valori. De cele mai multe ori le punem în vitrină și nu te tastăm în momentele complicate.
Am avut oportunitatea să constat că leadership-ul nu se oprește în sala de ședințe. Leadership-ul este în comunitate. Am avut privilegiul să lucrez cu diverse ONG pentru strângerea de fonduri. Am învățat că nu putem să construim într-o comunitate care suferă.
Este important cum întoarcem lucrurile în comunitățile în care trăim. Suntem responsabili de acest lucru.
Diversitatea în gândire este necesară pentru că trăim într-o lume complexă. Diversitatea este puntea pentru a ne conecta cu piețe și clienți noi.
Viitorul este ceva pe care îl construim și avem nevoie de oameni care gândesc și conduc în mod diferit.
Model de lider?
Cel mai de succes de leadership este acela în care înțelegi că inteligența colectivă este mult mai inovativă decât a unei singure persoane.
FULGA DINU – Country Manager CPI România
În aceste vremuri dificile, care sunt calitățile de care au nevoie liderii pentru a-și ghida echipele?
Lucrul cel mai important pentru un lider este să fie autentic. Oamenii se pot baza pe tine și acest lucru se simte. Nu trebuie să fii nimic în plus, decât autentic.
În real estate ne confruntăm cu multe crize, mai mici sau mai mari. În acele momente, liderul trebuie să fie extrem de adaptabil. Trebuie să fie foarte asumat.
Deciziile pe care le-am luat au fost cele mai bune. Nu m-am întors niciodată cu regrete. Cred că asta înseamnă să fii și foarte asumat. Dacă transmiți această atitudine atunci este bine pentru colegi.
Numai cine nu încearcă „nu o de gard”. Noi nu ratăm nicio încercare și nicio oportunitate. Nu este o lume perfectă. Uneori, lucrurile nu ne-au ieșit.
Sunt absolut convinsă de rolul IA. Dar această tehnologie nu are cum să înlocuiască toți oamenii. IA ne ajută, dar oamenii nu vor fi înlocuiți.
Eu sunt un om foarte curios și îmi place să citesc, mă duc și la cursuri, când am avut timp, am învățat din tot felul lucruri chiar și din serialele de pe Netflix. Am făcut și un internship cu elevi de liceu. Cred că trebuie să fii deschis și curios.
Model de lider?
Fiecare dintre noi a avut la un moment niște mentori. Mentorii au contat foarte mult pentru mine. M-a impresionat o doamnă de 83 de ani, care este editor, are o editură. Este un exemplu de inspirație și leadership.
Andrei Ursulescu – CEO Scandia Grup
În cazul Scandia este preferabilă creșterea, dar care este constantă, nu contează procentul, dacă avem creștere în fiecare an. Pentru noi sunt foarte importante două aspecte atunci când facem referire la procesul de creștere. Ne interesează atât creșterea organică, cât și cea anorganică. La cea din urmă putem vorbi despre un proces mai dificil, pentru că aici întrebarea esențială este: dacă organizația are sau nu bani.
Noi ne aflăm într-un constant maraton de a ne câștiga, respectiv, de a ne păstra încrederea în fața partenerilor, potențialilor parteneri. Valorile sunt cele care te definesc ca lider. Ignoranța și răutatea consider că sunt fatale atunci când vrei să faci business. Susțin ideea că nu poți încheia parteneriate pozitive dacă lucrezi cu oameni rău-intenționați și dacă în spatele relației de business există minciuni.
Cosmina Marinescu – CEO Kruk România
Oportunitățile vin la pachet și cu riscuri. Din perspectiva Kruk, mereu suntem atenți și încercăm să ne facem temele Dacă observăm o oportunitate, facem o analiză înainte, pentru a diminua riscurile. Analizele sunt cele care ne arată efectiv care este situația, cum ne putem pregăti mai departe pentru ceea ce urmează. O analiză foarte importantă pentru noi este cea referitoare la profitabilitate. Vrem sau nu, această analiză, la orice portofoliu pe care urmează să îl achiziționăm, este foarte importantă. De asemenea, există companii mai deschise riscului și altele care nu sunt deschise. Compania noastră face 26 de ani, iar în prima jumătate a fost risc adverse, eram foarte axați doar pe oportunitate, acolo unde era profitabilitate maximă era în regulă. Acum, pe lângă aceste analize pe care le facem, avem setate foarte clare și niște limite de risc transferate mai departe în organizație, astfel încât atunci când se iau anumite decizii, să fie luate în considerare.
Am avut un training în ceea ce privește dezvoltarea abilităților tehnologice. A fost interesant să observ că unul dintre mesajele transmise era următorul: până în 2030 vom avea două tipuri de companii, cele care vor avea AI integrat în toate procesele lor și cele care nu vor mai exista. Cred că e important ca și noi să rămânem la zi cu tot ceea ce înseamnă această tehnologie, cu tot ceea ce vine, să vedem unde o putem include. Evident că nu o să știm totul, pentru că schimbarea se produce ca o constantă, însă e important să vedem unde anume o putem folosi.
CHRISTOPHE WELLER, Acționar fondator, CEO COS
Modul în care companiile își dotează birourile este axat pe satisfacția celor patru generații active pe piața muncii. Companiile ne cer spații în care noile generații să se simtă bine.
Punem mare accent pe spațiile comune, în care cele patru generații lucrează. Aceste spații respectă condițiile de guvernanță corporativă, bunăstare și sustenabilitate.
Peste 81% dintre clienți au cerut bunăstare pentru salariați, iar 63% au cerut sustenabilitate.
Toate societățile vor ca angajații să se întoarcă la birou. Angajatorii pun la dispoziție tot ce au nevoie salariații pentru a se simți bine. Acum avem stilul hibrid, dar se preferă ca angajații să lucreze de la birou. Nu este ușor ca firmele să își convină angajații să lucreze de la birou. Este important să găsim soluții personalizate și să le adaptăm pentru fiecare client al nostru.
O persoană care m-a inspirat ca lider este Harry, care, atunci când l-am cunsocut era consilier la Schneider Electric. Apoi a devenit consilierul președintelui Jacques Chirac. L-am cunoscut în urmă cu mai mult de 30 de ani. L-am văzut muncind și la fabrică și la birou. Mi-a plăcut la el grija față de oameni, empatia și modelul lui de lider m-a inspirat și mă inspiră în continuare.
RĂZVAN PREDICA, CEO Affidea România și Ungaria
În sistemul medical din România, 75-80% din personal sunt femei, deci creăm perspective prin colaborare și diversitate. Schimbarea în aceste zile este necesară și complicată. Dorința liderilor este să fie mereu în preajma oamenilor. Un studiu spune că, în ultimele 12 luni, în jur de 75% dintre angajați au o lipsă a perspectivei, deci aici intervine rolul liderului.
Trebuie să încurajăm oamenii să testeze, să le permitem să greșească pentru a putea învăța și a deveni mai buni.
Din perspectiva pacienților, avem o creștere exponențială a gradului de sofisticare, deci trebuie să fim mai empatici și să aducem noi metode a interactiona și a trata. Cred că în leadership sunt importante trei componente: inovare, empatie și a fi aproape de oameni.
Lucrând în domeniul sănătății de peste 10 ani, scopul nostru este să oferim servicii de calitate și să creștem speranța de viață a oamenilor. Studiile arată că în UE, oamenii trăiesc 83 de ani, iar în România speranța de viață este de 72 de ani.
E nevoie să punem pacientul pe primul loc. Are un impact major în ce privește educația, formarea cadrelor medicale, inovație, tehnologie, la final businessurile de sănătate sunt mai mult de jumătate de tehnologie. Noi trebuie să capacităm ce este mai bun în fiecare, să scoatem tot ce este mai bun din partea personalului nostru. A da un sens oamenilor noștri este ceva ce funcționează.
Am învățat că trebuie să fim aproape de oameni, iar ce e bun și ce e rău se poate învăța din proprie experiență, în fiecare zi.
PANEL 2 – RE DISCOVER: UNLOCKING REGIONAL POTENTIAL – ROMANIA IN SEE
MARIA-GABRIELA HORGA – Vicepreședinte Sectorul Instrumente și Investiții Financiare – Autoritatea de Supraveghere Financiară
S-au făcut progrese economice, mai ales în anumite sectoare, dar vedem o diversificare aici. Trebuie să venim cu acele reglementări, dar și cu progrme guvernamentale care să sprijine anumite sectoare, ori industrii, care pot fi recuperate și ajutate.
De asemenea, proiectele de infrastructură pot fi susținute prin intermediul parteneriatelor private. (…) În zona de private equity si venture capital suntem în dezbateri cu toti stakeholderii pentru acest proiect care se referă la ecosistemul pieței de capital.
Suntem în procesul de aderare la OCDE, acesta fiind un stimul suplementar pentru a nu mai sta pe loc, ci să ne valorificăm potențialul.
(…) Cred că simplificarea reglementărilor, claritatea acestora și predictibilitatea pot duce la atragerea de capital. Pentru a atrage banii, trebuie să se observe atractivitatea.
ILINCA VON DERENTHALL – Președinte al Comitetului Reprezentanților, director independent non-executiv (INED) la Fondul Proprietatea S.A., România
Sunt multe posibilități de a crește investițiile din România, precum ne arată si tarile din vecinatate. Nu știu de ce ne-am blocat la starea de potential. Un motor f important unt ventures capital si fondurile. Sunt 400 de mil. euro la dispozitie din PNRR, niște fonduri insuficiente.
Fondurile de pensii in alte economii din lume sunt f active in investitii pe termen lung si au la dispozitie niste sume importante. Aici avem un levier pentru a ajuta invesțitiile din private equity. Presupun că blocajul este la nivel de reglementare si cred ca vom putea discuta pe tema aceasta.
Fondul Proprietatea a administrat aproape 3 mld. dolari, apoi am avut listarea Hidroelectrica, una din cele mai mari tranzacții din lume in 2023. Fondul Proprietatea a ajuns acum la un volum de aproape jumătate de miliard.
Cred că Fondul Proprietatea poate să devină un jucător pe piața de private equity.
(…)
ANDREI CIONCA – Co-Founder Roca Investments
Credem că există un potential foarte mare în Europa Centrală și de Est, in special in Romania, care poate fi deblocat si prin cresterea investitiilor private. Investitiile private sunt private ca fiind regina investitiilor. (…) Randamentele în pietele private sunt superioare randamentelor oferite de S&P 500, de exemplu. (…)
Cred că datorită randamentelor superioare avem nevoie de investitii private pentru a ne dezvolta mai repede. Faptul că noi nu avem atât de mult capital în aceasta regiune a dus la pierderi destul de mari.
(…) Listarea unui fond privat ușurează accesul investitorilor.
Fondurile de pensii din țările OCDE au acordat 5,8% active, în timp ce tarile non-OCDE au acordat doar 1,4%. (…) În 2023, capitalul din Europa depășea 1,154 mld. de euro.
Potențialul adevarat al romaniei, daca vb de industrie, nu este in sectorul 1, ci la în alte orașe. Există un gap foarte mare – niciodată cererea nu se întâlnește cu oferta – de aceea ne trebuie politici naționale. (…) Acest gap trebuie umplut doar prin capital.
Noi, în România, avem nevoie de scurtături, nu avem timp să urmăm pașii de 40 de ani ca celelalte țări.
MAŁGORZATA WALCZAK – Investment Director PFR Ventures
Reprezint fondurile de dezvoltare poloneze. Noi suntem pe piata de peste 20 de ani, si nu doar in polonia, ci în aproape toata lumea. În polonia când am început eu prima companie cu capital strain era un fond orientat către piață.
PFR Ventures a fost înființat în 2016. Suntem pe drumul cel bun, iar fără sprijinul guvernului n-am fi putut. Inovația ar trebui să fie în agenda politicienilor. Cred că trebuie să convingem guvernul să pornească ceva, să continue într-un mod sustenabil. Și noi, în Polonia, promovăm sustenabilitatea.
Acum câțiva ani, cea mai mare problema în Polonia nu era lipsa capitalului, ci unicornii care aveau nevoie de investiții mai mari. (…) Vă încurajez să convingeti guvernul pentru a vă ajuta cu politici sustenabile care să vă ajute.
(…)
PANEL 3: RE DESIGN – TRANSFORMAREA DIGITALĂ ȘI INOVAȚIA ÎN AFACERI
MUSTAFA TIFTIKCIOGLU – CEO Garanti BBVA
Acum încercăm să facem față schimbării aduse de digitalizare. Băncile și fintechurile ar trebui să lucreze împreună în implementarea digitalizării
Clienții sunt cei care impun tentințele. O cale de schimbare este adoptarea treptată a schimbărilor – caz în care riscul poate fi ratarea unor oportunități. Iar a doua cale este schimbarea radicală – caz în care dacă reușești, ajungi în fața concurenței.
Cred că este rolul companiilor să pregătească angajații pentru transformarea digitală.
Provocarea este percepția clienților în privința noilor servicii oferite. Unii clienți nu se simt confortabil cu aceste schimbări. Dacă facem această schimbare prea rapid putem speria clienții. Adevărata provocare este ca transformarea să fie intuitivă.
ALEXANDRU TĂNASĂ – Digital Business Advisor Arggo
Transformarea digitală nu înseamnă un obiectiv de a digitaliza, ci de a fi mai performant și a scala businessul. Îmbunătățirile incrementale sunt o soluție mult mai pragmatică când vorbim de zona noastră și de România. Noi, când vedem un produs care este de 20 de ori mai bun decât ce e în piață, luăm informația cu sare și piper. Înainte de a începe un proiect cu un client, uneori e dificil să definim clar ce KPI trebuie să obținem.
Scenariile de inovație s-ar înscrie în zona de customer experience, apoi din perspectivă operațională, operaționalizarea fluxului operațional, dar și din perspectiva modelului de business. De exemplu, în industria de muzică, lucrurile s-au schimbat mult, acum avem Netflix sau Spotify.
Din România pot pleca foarte multe lucruri valoroase, trebuie să găsim niște scurtături ca să putem scoate capul în lume. Poți să fii buldozer sau asfalt, cum spunea cineva din construcții.
CRISTIANA DECA – CEO & Co-Founder Decalex
În ultimul an, am observat un lucru în comun în organizații: ca să implementezi un proces de digitalizare cu succes, trebuie să-ți cunoști perfect cum funcționează toate activitățile din cadrul companiei. Ce pot să vă mai spun este că automatizarea nu funcționează perfect fără oameni. Ca un proces de digitalizare să aibă succes ai nevoie de oameni pregătiți, este nevoie de educație și trebuie să-ți cunoști perfect obiectivele, ce vrei să îmbunătățești în activitatea companiei tale prin implementarea sistemului digital.
Este foarte importantă perspectiva aceasta către inovație. Apreciez ideea aceasta că instituțiile statului sunt deschise la tot ceea ce înseamnă inovație, aici înțelegând, digitalizarea. Și eu cred că din acest punct de vedere, România se află pe drumul cel bun. Trebuie să înțelegem că inovația are nevoie de context ca să-și spună cuvântul într-un mediu de afaceri, într-o economie. Și, consider că acum ne aflăm într-un context favorabil din acest punct de vedere.
ANDREI GHIORGHIU – CEO Bluetweak
Focusul pe transformarea digitală este pus foarte mult pe digital, dar cred că este vorba despre transformare, iar unul din punctele de start sunt oamenii implicați în proces. Și este important să vedem cât de pregătiți sunt oamenii pentru dezvoltarea soluțiilor tehnologice. Este importantă pregătirea oamenilor, iar această transformare explicată și înțeleasă devine mai ușor de realizat.
Trebuie să definim inovația. În piața din România, inovația vine din modul în care reșim să implementăm tehnologiile existente în diverse piețe.Nu avem puterea financiară să inovăm noi tehnologii. Bugetele companiilor americane sunt de ordinul trilioanelor de dolari.
MARGARETA MUCIBABICI – Senior Advisor Public Affairs Solutions
Cum se traduc tehnologiile emergente în afaceri?
Avem potențial. Cred cu tărie că firmele de tehnologie comunică foarte bine pentru a înțelege rolul fiecăruia de a se bucura de tehnologie.
Cu o foaie de parcurs, putem să ne dăm seama că putem lucra colectiv.
S-a progresat foarte mult în digitalizarea sectorului privat și în cel public. Apoi, a fost un focus mare din partea Uniunii Europene pentru a face tranziția digitale. Fiecare are un rol pentru a face un progres în această direcție. Putem depăși multe obstacole care sunt pe partea de implementare.
Educația vine să completeze tot acest dialog și pune în mișcare rotițele din cadrul mecanismului. Ne dorim să avem alături de noi persoane care au competențe cheie în adopția tehnologiei.
Cât de relevantă este transformarea digitală a mediului de afaceri dacă nivelul populației este scăzut în România? Companiile ar trebui să facă ceva în acest sens?
Minunile se pot face dar să nu se bazăm pe ele. Fiecare are un rol în acest ecosistem.
Dacă pornim cu o viziune de transformare digitală, atunci trebuie să ne gândim cum îi pregătim pe angajații noștri și generațiile viitoare pentru implementarea în mediul de afaceri.
Oamenii trebuie să dobândească mai multe competențe pentru a deveni competitivi. Piața muncii din prezent este foarte volatilă.
Trebuie să ne uităm la noile tehnologii pentru a rămâne competitivi. Trebuie creat un efect de comunitate între business-uri. Există multe programe de pregătire pentru fiecare tip de companie.
DANIELA MICUȘAN – CEO Teleperformance Romania
Din punct de vedere al culturii organizaționale, cea mai importantă arie în care activăm este cea de mindset, cum se raportează angajații noștri la activitate. Skillset-ul necesar pentru a reuși o transformare este cel de a adapta zona de beneficiar. În business, orice eroare din proces te costă. Nu vrei să vii cu bani de acasă ca să susții erori. Trebuie să dai dovadă ca și lider de inteligență emoțională. Dacă nu îți înțelegi echipa, nu vei reuși ca ea să fie solidă.
Piața muncii s-a schimbat deja, este important ca un lider să audă vocea oamenilor. Digitalizarea presupune o schimbare în bine. Inovație, adaptabilitate, digitalizare – toate trei sunt la fel de necesare. Piața muncii se va schimba astfel încât să ascultăm vocea publicului, vocea clientului meu.
ŁUKASZ OLECHNOWICZ – Global Director of Business Enablement Tietoevry Create
O mulțime de companii trebuie să se digitalizeze. Toată lumea trebuia să-și deservească clienții și să găsească soluții, deci motivația este foarte importantă.
Acum câțiva ani, Boston Consulting a făcut o cercetare să vadă ce este mai important pentru inovație și au constatat că nu doar cei din conducere, ci fiecare este important pentru transformare. De ce? Pentru că trebuie să știe fiecare angajat din companie de ce se implementează inovația, deci e importantă comunicarea.
Nu-mi place fraza “companii tehnologice”, pentru că și băncile, și companiile de asigurare sau chiar magazinele sunt companii tehnologice. Nu putem vorbi de transformarea digitală ca de un proiect, pentru că acesta are o finalitate. Or noi trebuie să avem deschiderea, la toate nivelele, și cultura de a face îmbunătățiri noi, zi de zi.
Dacă privești doar statisticile, sunt sute de mii de șomeri în Europa, inclusiv în Polonia sau România. Trebuie să ne bucurăm că ne ajută AI să devenim mai eficienți. Or problema este cum să educăm oamenii și să-i convingem că vor lucra în moduri sau joburi diferite. Lucrurile se schimbă la 2-3 ani, deci trebuie să fim flexibili încă din școala generală. E important să schimbăm modul de lucru, de a exista, de a educa generațiile viitoare și de a le pregăti pentru ceea ce va veni.
PANEL 4: RE NEW – TEHNOLOGII VERZI, ENERGIE ȘI IMPACT SUSTENABIL
MIHAI PĂDUROIU – CEO Office and Commercial Division One United Properties
În ce privește sustenabilitatea în real estate, lucrurile ca structură sunt relativ simple. E un business transparent și destul de predictibil. Provocările vin din zona de costuri. Sustenabilitatea a implicat mereu costuri mari, iar dezvoltatorii sunt puși în fața unei dileme, din punct de vedere al funcționalității și rațiunii comerciale, în adopția tehnologiilor de ultimă oră.
E un domeniu destul de vast, iar întregul sector a evoluat mult. Unde se atinge echilibrul între sustenabilitate, impact asupra mediului și satisfacția clientului final. Noi, la One United Properties, am căutat mereu să căutăm soluții și să vedem care sunt cele mai eficiente soluții și se traduc în beneficii pentru toată lumea.
Unul dintre cele mai bune exemple, de mare impact, este sistemul geoexchange. Am fost primul dezvoltator care a implementat la scară largă acest sistem, o tehnologie adoptată la început în proiectele rezidențiale, acum 3-4 ani, iar de anul trecut și în cadrul noilor dezvoltări de birouri, unde nu există acele vârfuri de dimineață și seară, iar sistemul are o eficiență și mai mare.
Azi construim prima clădire din România neconectată la rețeaua de gaze, folosind sistemul geoexchange, adică fără centrală termică, fără sistem tradițional de răcire și altele. Este vorba de peste 20.000 mp pentru Infineon, o companie germană care va avea cel mai mare centru de semiconductori din sud-estul Europei.
Realitatea e ușor diferită: suntem tot o economie emergentă, o țară în curs de dezvoltare, iar noi, în construcții ne confruntăm cu un dublu standard. Degeaba folosim noi geoexchange, dacă un competitor agață unități de răcire pe fațadă și aruncă gunoiul pe câmp. Autoritățile trebuie să implementeze reglementările europene unitar. De ce există dublu standard? Strict din punct de vedere al sustenabilității. De aici ar trebui să plece această fundație a unei mișcări coerente și pe termen lung.
Acum, piața de birouri din București este una dintre cele mai dezvoltate din Europa, avem clădiri care se pot compara cu clădiri din Paris, Londra sau alte capitale, care au fond de clădiri vechi, de aceea stau goale.
Cele mai mari punctaje LEED Platinum sunt în regiunea CEE, deci e clar că se poate, dar trebuie să existe un cadru unitar, iar autoritățile să oblige pe toată lumea să respecte prevederile. Schimbările se pot face, cu amenzi, intervenții, legislație aplicată. Altfel nu se vor schimba lucrurile, privind realist. La fel, mediul public are o responsabilitate zero când vine vorba de sustenabilitate, or în mediul privat e o altă situație. Schimbarea trebuie să vină de la legiuitor, pentru ca economia să meargă într-o direcție durabilă, pe termen lung.
IOAN BENȚE – Cofondator & CEO Nazzuro Aqua
Businessul nostru schimbă paradigma din industria aceasta, a îmbutelierii apei. Consider că cel mai greu lucru este să schimbi mentalități, obiceiuri. (…) Apa purificată în timp real reduce numărul de sticle care urmau să fie reciclate. Nu este ușor, dar este important să începem de undeva. Recent, am reușit să convingem un dezvoltator din Oradea să realizeze un bloc în care se va utiliza sistemul de purificare a apei. Ca o informație importantă atunci când spunem că ne este greu sau dificil să fim sustenabili, este important să știm că în procesul de fabricație se consumă 20 de litri de apă.
AURELIA LUCA – Executive Vice President Operations Hungary & Romania Skanksa
Sustenabilitatea definește mai mult decât soluții tehnice. Sunt trei piloni importanți: guvernanță corporativă, partea socială și atingerea țintei zero emisii. Ne-am propus ca până în 2045 să avem amprentă zero de carbon, indiferent de costuri și de încercările pe care le vom avea. Este vorba despre viziunea companiei.
De la proiectarea construcției alegem materialele cu care vom construi și avem o paletă extrem de largă în care putem lucra pentru a reduce amprenta de carbon.
Iar emisiile de tip Scope 3 sunt foarte importante pentru că sunt rezultatul activităților din active care nu sunt deținute sau controlate de organizația care raportează, dar pe care organizația le afectează indirect în lanțul său valoric. Lanțul valoric al unei organizații include atât activitățile sale din amonte, cât și cele din aval. Emisiile Scope 3 includ toate sursele care nu se află în cadrul limitelor emisiilor Scope 1 și 2 ale unei organizații. Emisiile Scope 3 ale unei organizații sunt emisiile Scope 1 și 2 ale altei organizații. Emisiile Scope 3, denumite și emisii din lanțul valoric, reprezintă adesea majoritatea emisiilor totale de gaze cu efect de seră (GHG) ale unei organizații.
Toți stakeholderii sunt interesați și urmăresc obținerea dezideratului de a ajunge la zero emisii. Este un efort comun, nu ne spune nimeni ce avem de făcut. Sustenabilitatea și atingerea zero emisii este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Și facem asta în fiecare zi.
OANA COJOCARU – Sustainability Director Globalworth
Am început o campanie de informare a chiriașilor clădirilor, pentru a-i informa despre modul de utilizare a clădirilor în vederea reducerii amprentei de carbon. Avem targetul de a reduce amprenta de carbon până în 2030. Costurile sunt mari pentru că introducem componente de AI pentru gestionarea permanetă a consumurilor de energie.
Net Zero este un deziderat comun. În implementarea oricărei strategii de ESG, echipele din fiecare companie sunt cele mai importante.
BOGDAN BĂLAȘA – Director General HILS Development
Avem aproape 11.000 de locuințe finalizate în Bucrești și împrejurimi, în 19 ani de existență. Avem în momentul acesta 40% din emisiile de carbon cauzate de construcțiile din întreaga lume. Se vorbește tot mai mult despre sustenabilitate și din punct de vedere al construcțiilor, se discuta încă de acum câțiva ani de ESG. Noi am pre-certificat recent cu standardul Green Homes proiectul Hils Sunrise, însemnând că pe toată durata proiectului este garantată sustenabilitatea față de mediu. Este importantă și sustenabilitatea financiară, atât a proiectului și a prețului produsului, în momentul în care unui cumpărător îi este pus în față un proiect. Ne uităm la toate cifrele pentru a face un proiect sustenabil. Am spart gheața cu pre-certificarea proiectului Hils Sunrise.
Pe segmentul rezidențial, dobânzile nu sunt cu mult mai mici pentru cei care cumpără o locuință verde, versus una clasică. Cred că băncile vor juca un rol foarte important pe viitor. Cred că și statul are un rol foarte important. Anul trecut, de exemplu, dacă voiai să îți cumperi o mașină electrică beneficiai de 10.000 de euro, un cuantum foarte mare, anul acesta s-a redus la jumătate. Cu atât mai mult, dacă vrei să îți cumperi o locuință nZEB, ar trebui introduse astfel de beneficii. La momentul acesta, dacă vrei să beneficiezi de un apartament clasa A, nu beneficiezi de un alt preț.
LIDIA CHIRACHEȘ – Marketing Manager Nespresso România
Ce a fost cel mai greu de implementat?
Marele avantaj al brandului este că noi avem cumva nativ această calitate – de a fi, de a deveni sustenabili. La nivel local, noi reciclăm 100%. În 2022 am lansat programul Re-Relove, în vara acestui an l-am relansat și suntem cu adevărat impresionați de reacția consumatorilor. Foarte mulți dintre ei vin în magazinele Nespresso și se interesează și vor să afle cum să recicleze și aparatele de cafea. În ceea ce privește sectorul agricol, în prezent, 157.000 de fermieri se regăsesc într-un program special Nespresso. Aceștia își doreau stabilitate și venituri mai mari, din păcate, ei sunt supuși multor riscuri – de la această premisă a luat naștere acest program dedicat lor. Este ușor? Nu! Dar programul se transformă în succes atunci când ambele părți conlucrează. Iar sentimentul de a vedea că oferi o cafea de calitate superioară și ajungi să ai și venituri mai mari este de neprețuit. Trebuie să înțelegem că aceste parteneriate vin la pachet cu multe eforturi. Dar, nimic nu este în van.
Pentru noi, relațiile de lungă durată au funcționat cel mai bine. Și, mă refer aici la relațiile cu fermierii. Am învățat împreună, alături de fermieri, că dacă produci o cafea de calitate premium și veniturile tale cresc. În urma acestui exemplu real, am ajuns să dezvoltăm și să păstrăm parteneriatele cu fermierii.
MARCELA STANCU – Community Director Genesis Property
Înainte de educație, cred că trebuie să existe viziunea la cel mai înalt nivel al companiei. Aceasta trebuie să se transmită din top și până la ultimul angajat al companiei. Nu de puține ori există rezistență, dar importantă este viziunea pe care o are top-managementul.
Am căutat să atragem oameni care împărtășesc aceleași valori. Au fost racolați oameni care împărtășesc aceeași pasiune.
Pentru a încuraja educația la nivelul companiei ne alăturăm forurilor europene cărora le raportăm voluntar cifrele și targeturile .
Este un efort comun pe care-l facem alături de partenerii noștri. Clădirile sunt operate după toate normele de sustenabilitate ale Uniunii Europene.
Este un efort mare atât tehnologic, cât și financiar, dar oamenii au credința în sustenabilitate. Oamenii trebuie să se simtă bine, Astfel, impactăm comunitățile din jurul clădirilor de birouri. Toate acestea se transformă în oportunități. Sustenabilitatea creează și locuri de muncă.
Relația unui dezvoltator cu soluții verzi de mobilitate?
Este important în zona de educație să desfășurăm mai multe programe de educație. De ce să mergi cu mașina, chiar dacă este electrică, la Brașov, când poți să alegi trenul?
Avem în plan multe mai programe de educație, dar este nevoie și de intervenția statului pentru a aplica programe la nivel național.