72 din cele 3.600 de companii care au apelat la procedurile de insolvență în primul semestru sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro. Anul trecut, în aceeași perioadă, 33 de companii de impact intraseră în insolvență, potrivit CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România.
3.600 de companii au apelat la procedurile de insolvență în primul semestru, față de 3.401, câte au fost raportate în primele șase luni din 2023.
Numărul restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în primele șase luni ale anului a fost de 71, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.
„E important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în economia noastră, și pentru a le putea ajuta, trebuie sa înțelegem cauzele pentru care au ajuns în dificultate și să ne asiguram că, atât mecanismele, cât și mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact, începând cu problemele de lichiditate și creșterea costurilor operaționale care au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor precum și decizii de management neprofitabile”,declară Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Cauzele intrării în insolvență a companiilor de impact au fost: problemele de lichiditate, creșterea costurilor operaționale, datoriile acumulate, scăderea vânzărilor și a cererii sau deciziile de management.
Majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza problemelor de lichiditate. În special, întreprinderile mici și mijlocii s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind incapabile să-și acopere obligațiile financiare pe termen scurt. Creșterea costurilor cu materiile prime și energia a afectat semnificativ marjele de profit ale companiilor și a dus la incapacitatea acestora de a-și plăti creditorii.
Sectoarele cele mai afectate au fost producția și construcțiile. Acumularea datoriilor pe termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un alt factor major. Numeroase companii nu au reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea. Scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea economică generală. Iar deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la insolvența unor companii. Lipsa strategiei clare de gestionare a crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în multe cazuri analizate, potrivit CITR.
„În perioada următoare, vom vedea probabil o creștere continuă a numărului de măsuri de restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic și de reglementare anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilități de restructurare face diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care din păcate se derulează prea târziu”, a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru.
Sectoarele cele mai afectate
26% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de sectorul comerțului, afectat de schimbările din comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să declare insolvența.
20% din totalul insolvențelor a fost reprezentat de sectorul construcȚiilor, confruntat cu majorări semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.
Companiile din industria prelucrătoare au constribuit cu 12% la totalul insolvențelor, care au fost afectate de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea costurilor de producție. Schimbările tehnologice rapide și nevoia de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.
10% din totalul companiilor intrate în insolvență au provenit din sectorul transportului și depozitării, ce a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și ale situației logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe.
7% din totalul insolvențelor a fost dat de industria ospitalității, care continuă să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector.
Regiunile cu cel mai mare număr de insolvențe sunt: București – aproximativ 574 companii, Bihor – aproximativ 257 companii și Cluj – aproximativ 215 companii.
„Evoluția macroeconomică va fi bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptăm la o creștere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflației în reducere continuă spre intervalul țintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere și la stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și investiții străine. Astfel, nu așteptăm evenimente de ordin sistemic, de tipul unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai multe sectoare economice”, a precizat Paul Dieter Cîrlănaru.
„Principalele dificultăți ale companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate ale acționarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar și a unei abordări pro-business a autorității de reglementare în privința intermedierii financiare de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dublă carență – lipsa resurselor proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanțări bancare, ca urmare a gradului ridicat de îndatorare. O opțiune poate fi canalizarea resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) către zonele cu cerere și randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale românești”, a concluzionat sursa citată.
Concordatul preventiv – o soluție tot mai populară
Cifra de afaceri cumulată a companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de peste 400 mil. euro, iar activele imobilizate ale acestora depășesc 110 mil. euro. Numărul total al angajaților este de aproape 4.500.
Primele cinci județe din țară, ca număr de proceduri de concordat preventiv sunt: București și Dolj cu 8 proceduri, Cluj și Mureș cu 5 proceduri și Ilfov cu 3 proceduri.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.