Pe lângă creșterea impozitării, lipsa predictibilității afectează cel mai mult antreprenorii. Mihaela Mitroi, Managing Partener GTA Tax, Alex Milcev, Partener, Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridic al EY Romania și René Schöb, Partener, Liderul Departamentului Tax & Legal KPMG România au explicat care sunt implicațiile modificărilor fiscale asupra mediului de afaceri, în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România.
2024 este anul creșterii poverii fiscale asupra tuturor contribuabililor. Impactul direct sau indirect al modificărilor majore a legislației fiscale, încă din 2023 este doar un început de drum spre creșterea și mai mare a taxelor și impozitelor ca pondere din PIB, direcția fiind apropierea de media europeană de circa 40% din PIB.
“De mai mulți ani promovez ideea că modificările trebuie cunoscute cu suficient timp înainte, astfel încât contribuabilii să se poată adapta și să își poată aloca resursele. Și dau de exemplu Marea Britanie, unde modificările se anunță din timp. Recent în 2022, a fost anunțată o modificare în domeniul digital, pentru PFA-uri. A fost anunțată în 2022 și a intrat în vigoare în 2024. Au făcut reformă pentru impozitul, pe venit pe care au anunțat-o în 2005 și au implementat-o după trei ani. La fel și în Germania – trei ani pentru reformă, și la fel și în Spania și în Franța. Deci, în toate țările vorbim de o durată de timp suficientă, astfel încât contribuabilul să aibă timp să se pregătească. În România, contribuabilii nu pot să se adapteze, pentru că nu au timp”, a spus Mihaela Mitroi, Managing Partener GTA Tax, în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România.
Pe lângă timpul insuficient pentru adaptarea la noile taxe, importante sunt și discuțiile prelimare cu mediul de afaceri – asociațiile și reprezentanții antreprenorilor.
“Este foarte, foarte important, pentru ca toată lumea să înțeleagă, toată lumea să fie onboarding și să vorbim despre o schimbare care are sens și lumea înțelege, de fapt ce se face cu banii care sunt colectați în plus. Pentru că, de obicei problema este dacă oamenii nu înțeleg ce se face cu banii care se colectează în plus și nu prea sunt de acord cu modificările. Dar dacă vine ceva înapoi de la stat, de obicei este ok. Putem să facem o discuție și să ne adaptăm mai repede. Dar asta este problema în România. Nu e suficient timp să vorbim și după, nu e suficient timp să ne adaptăm la noul nivel de taxe”, a spus René Schöb, Partener, Liderul Departamentului Tax & Legal KPMG România.
“Astfel, predictibilitatea și stabilitatea rămân deziderate precum linia orizontului, care este foarte aproape, dar niciodată nu o să fie atinsă. Acesta este sentimentul. Dacă vrem să vedem partea plină a paharului, măcar putem să ne bucurăm, pentru că, mai în glumă mai serios, modificările n-au venit între Crăciun și Revelion, cum se întâmplă de mai mulți ani și au venit cu două luni înainte sau măcar cu o lună jumătate. Evident că nu este nicio consolare pentru mediul de afaceri, care a fost lovit în plin de aceste modificări. Vorbim în primul rând de taxa de 1% pe cifra de afaceri, pentru marile companii, atât cele cu capital strain cât și cu capital românesc. Efectele acestei taxe abia acuma sunt resimțite, când deja după primul trimestru au fost plătite primele tranșe ale acestui impozit’’, a afirmat Alex Milcev, Partener, Liderul departamentului de Asistență fiscală și juridic al EY Romania.
Calupul de taxe anunțate în noiembrie 2023 reprezintă doar o avangardă a reformei fiscale, pentru că urmează multe alte măsuri.
“Unele le știm sau le bănuim, altele nu le știm, dar e clar că este un semnal pentru contribuabili, ca să se pregătească pentru mai multe taxe, care or să vină. Să nu uităm și contextul internațional și al nostru românesc. Până la urmă, cred că există un consens destul de clar în societate și în mediul de afaceri, că gradul de colectare sau nivelul de fiscalitate pe care România și l-a implementat în ultimii ani de zile, care ajunge la 27- 28% din PIB, clar nu corespunde nevoilor de funcționare ale unui stat modern și vorbim și în contextul geo-politic actual foarte dificil, unde trebuie să cheltui banii ca un stat european, pentru multe proiecte, pentru care, acum 10 ani, nici nu te gândeai să cheltui. Și mă refer la efectele post-pandemie, la activitatea de apărare, ș.a.m.d., care consumă foarte multe resurse. Deci e clar că România trebuie să țintească și țintește, cu acest nou sistem de reforme, înclusiv reformele din zona digitală o colectare de peste 30% – care poate să fie 31% sau 33 % din PIB, rămâne de văzut. Reamintesc că în 2005, gradul de colectare la bugetul de stat, ca și procent din PIB era de 32-33%, deci a fost vârful colectării României, în zona fiscală. Și de atunci suntem pe panta descendentă. Iarăși am lovit un punct minim și e clar că trebuie să fie undeva o revenire în sus. Cine o să plătească acești bani? Noi, mediul de afaceri, persoanele fizice, ș.a.m.d. Este un impact pe care o să îl simțim într-o formă sau alta în următorii doi – trei ani, părerea mea, fără niciun dubiu”, a mai spus Alex Milcev.
Guvernele altor state rămân modelele la care se raportează specialiștii români.
“Îmi place foarte mult și studiez modul de lucru al guvernului UK-ului, pentru că îmi place să văd că vine cu tot felul de soluții de consultare publică, care chiar ajută mediul de afaceri din respectiva țară. Și vă dau un exemplu – au documente de consultare și primul document de consultare al lor este green papers. Este un document în care prezintă opțiuni, propuneri de politică, este o etapă incipientă, în care se discută opțiunile, înainte să se decidă ceva. După acest green paper, există un white paper, realizat pe baza feedback-ului de la primul document. Sunt documente de consultare tot mai avansate, referitoare la politica care se propune, la modificările existente. Există apoi consultation paper – pentru un subiect fiscal anume și există impact assessment. Iar noi ne plângem în România că nu avem studii de impact pe modificările fiscale. Există discussion document, care conține tot felul de probleme și soluții potențiale, fără să reprezinte propuneri definitive. Ceea ce vreau să spun este faptul că acesta este un exemplu din UK, apropos de documentele de consultare publică existente pentru mediul de afaceri. Dar în toate țările civilizate, și mă refer la cele europene, pentru că studiez Uniunea Europeană, nu se pot implementa măsuri fiscale fără să fie emise în spațiul public documente de consultanță, cu cel puțin 12-24 de luni și asta se întâmplă în toate țările europene”, mai spune Mihaela Mitroi.
Guvernul de la București nu este consistent în modul în care se adresează mediului de afaceri atunci când este vorba despre aceste modificări, ceea ce bulversează și creează neîncredere.
Ordonanța “trenuleț” a introdus impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 mil de euro, impozitul suplimentar pentru bănci, de 2% din cifra de afaceri și impozitul suplimentar pentru companiile din petrol și gaze.Aceste măsuri au produs deja efecte pentru afacerile din T1/2024
“Problema este că sunt anumite afaceri care nu au suficient profit și au nevoie de cifră de afaceri pentru a face profit. Sunt domeniile retail, comerț en-gros, trading – sunt aproape 700 de companii în România, pentru care, dacă vine un nou impozit de 1% pe cifră de afaceri, asta înseamnă să se ducă în profit negativ. Adică nu au deloc profit și asta înseamnă că au nevoie de mai multă finanțare. Deci, după mine, impozitul minim nu este bine gândit. Nimeni nu a fost suficient informat iar evaluarea impactului nu a fost făcută suficient și asta dăunează foarte mult României, pentru că mai suntem dependenți de investiții străine directe și cash flow și asta nu este bine deloc pentru stabilitatea economică”, a mai spus René Schöb.
În mare măsură, rezultatele financiare ale marilor companii pentru primul trimestru sunt conforme cu așteptările. Acestea își fac planurile de afaceri cu un an înainte, iar în octombrie-noiembrie deja își făcuseră planul despre cum va fi cifra de afaceri, ce cheltuieli or să aibă, pe cine, cum angajează, restructurează ș.a.m.d. Estimările privind impactul acelui 1% în 2024 erau făcute, evident cu anumite marje de fluctuație normale, iar cei care au estimat că vor avea un impact negativ l-au avut, mai mare sau mai mic.
Sunt și multe companii suficient de profitabile, pe care nu le-a afectat această taxă de 1%.
“Dar anumite industrii au fost lovite disproporționat. Și aș mai menționa industria automoto, unde sunt foarte multe locuri de muncă și unde se merge pe marje mici, de 2- 3% din cifra de afaceri, iar un impozit de 1% pentru aceste industrii, efectiv îi bagă în pierdere, așa cum a spus și René. În zona de distribuție de energie, care este foarte fragmentată și lucrează cu marje de 0,3% au trebuit să aducă bani de acasă în primul trimestru. Evident că se pune problema dacă rămâne această taxă mai mult de un an de zile, ce impact o să aibă asupra consolidării anumitor industrii. Ar fi o consolidare forțată, care nu este bazată pe cerere și ofertă ci este forțată de măsuri fiscale. Și asta este chiar o intervenție neavenită a statului în economie. Guvernanții cunosc fenomenul și au încercat să mai facă anumite modificări. Au promis, după primul trimestru și un tact asestment asupra anumitor industrii. Guvernul a promis că va sta la masa de discuții, n-aș zice negocieri, discuții despre cum poate fi atenuat impactul și ce se poate face prin legislație, în următoarele trimestre, pentru a atenua impactul, acolo unde a fost prea dramatic, dar de renunțat la taxe în anul 2024, momentan nu se pune problema. Speranța, mediului de afaceri, în general, este bazată pe promisiunea domnului prim-ministru Ciolacu, că, dacă economia merge bine în 2024, posibil ca această taxă să dispară din 2025. Adică să fie pentru un an și atât. Evident că avem foarte multe semne de întrebare pentru acest an, care este și an electoral, cu patru alegeri. Nu știu ce guvern vom avea la sfârșitul anului și în ce stare vor fi finanțele publice, având în vedere și cheltuielile de campanie și tot ce înseamnă alegeri. Iar dacă deficitul este prea mare, depinde ce va spune Comisia Europeană. Să ne reamintim că această reformă a fost în mare măsură provocată de insistența și presiunea venite de la Bruxelles. Deci sunt multe necunoscute aici. Această taxă ni s-a prezentat ca un rău necesar și sperăm că o să dispară cât mai curând”, a mai spus Alex Milcev.
Mihaela Mitroi susține că din datele financare, veniturile fiscale încasate la bugetul de stat, în primele patru luni, sunt la fel ca anul trecut. Ea vede un impact asupra mediului de afaceri, prin costurile administrative suplimentare pe care companiile le au pentru a aloca resurse pentru conformarea fiscală și un impact asupra companiilor cu marje mici de profit, ceea ce a creat distorsiuni economice serioase pe piață.
“Văd investitori care își reevaluează planul de expansiune sau de investiții, pentru că aceste măsuri sunt văzute ca incertitudine fiscală. Înțelegem că se implementează pentru un an, dar nu știm dacă durează mai mult. Lucrurile nu sunt destul de clare. Și mai văd, de exemplu, unele companii care au transferat această povară fiscală spre consumatorul final, prin majorarea de prețuri. Deci nu văd un lucru bun și în același timp, văd că în primele patru luni, bugetul de stat din veniturile fiscale a încasat cam aceeiași bani că anul trecut”, a completat Mihaela Mitroi.
O avalanșă de noutăți au apărut în peisajul fiscal național, cu aplicabilitate din acest an. Digitalizarea serviciilor fiscale din România cu cele șase sisteme informatice de interes strategic național, care ar urma să asigure sustenabilitatea financiară pentru statul român: e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu, e-SAF-T, e-Case de marcat și e-TVA. Antreprenorii s-au dat peste cap pentru a se conforma.
Digitalizarea serviciilor fiscale a fost făcută cu întârziere și de aceea nu am reușit să ajungem la un grad optim de colectare, după cum menționează Mihaela Mitroi, care consideră că este greșită și implementarea simultană a tuturor acestor aplicații, pentru că presupune un efort foarte mare din partea mediului de afaceri care trebuie să le implementeze.
“Din punctul meu de vedere este greșit să le implementeze pe toate în același timp, pentru că asta creează, de asemenea, un efort extraordinar pentru mediul de afaceri. Este extrem de dificil să poți să faci și e-SAF-T și e-Factura, și e-Transport și e-sigiliu, toate în același timp. Dacă ne uităm iarăși, în comparație cu alte țări, toate aceste sisteme – aplicate mai devreme decât noi, căci nu sunt întârziați ca noi, toate aceste țări le-au implementat în timp, nu pe toate odată. Este imposibil pentru un contribuabil să poată și îndeosebi, mă refer la companiile mici și mijlocii, să țină pasul cu toate aceste sisteme noi. Mai mult decât atât, sunt multe țări care nu au implementat încă e-Factura. Noi am implementat-o. Dacă ne uităm, în multe țări europene, e-Factura este implementat in sistemul B2G, business to government, nu și în cadrul business to business – B2B sau business to consumar – B2C. Nu sunt implementate și au decis implementarea cu întârziere. Sigur că noi am implementat-o pentru că este o măsură de combatere a evaziunii fiscale. O putem înțelege, dar haideți să vedem cum implementăm. Hai să nu ne le aruncăm pe toate odată. Sigur că am beneficiat de bani și de aceea le-am implementat pe toate. Dar haideți să ne uităm și la mediul de afaceri. Ei ce fac…”, a atras atenția Mihaela Mitroi.
Neintroducerea acestor servicii atrage o serie de sancțiuni, care sunt considerate înfiorătoare pentru mediul de afaceri. “La e-Factura, știm foarte bine că este 15% din valoarea facturii, dar în alte țări, totuși, aceste sancțiuni sunt limitate la o anumită sumă, annual sau trimestrial, ș.a.m.d., astfel încât să fie, cât de cât, suportabile. Dacă adunăm toate costurile și toate aceste eforturi pentru implementarea soluțiilor digitale, ajungem la concluzia că mediul de afaceri este împovărat”, a subliniat Mihaela Mitroi..
Chiar și entuziaștii de tehnologie consideră că este prea mult în scurt timp.
“Noi știm că ANAF-ul are algoritmi, că are deja toată baza de date și poate folosi digitalizarea foarte bine pentru a colecta mai mulți bani și să se adreseze firmelor despre care ei știu că au o problemă. Deci digitalizare este. ANAF are algoritmii, deci important este să fie folosită”, spune René Schöb.
Despre implementare AI, René spune simplu –“AI or die”. El considerâ că orice persoană sau business care nu înțelege ce poate face cu AI sau Gen AI are o mare problemă.
“Acum trăim un moment foarte important în viața digitalizării, pentru că nu mai avem timp, precum acum cinci sau zece ani. Deci am avut timp să lăsăm fax-ul și să folosim tehnologia, iar acum Gen AI merge atât de repede și este atât de avansat încât trebuie să ne ocupăm de Gen AI, să știm cum va fi impactul în 2025 deja de la Gen AI, pentru a rămâne competitivi. Cred că este momentul Gen AI acum”, a explicat René Schöb.
Ce propuneri ar putea face guvernului, în domeniul fiscalității, fiecare dintre cei trei specialiști…
“Eu aș propune să existe, în mod obligatoriu, un departament, în Ministerul Finanțelor, care să facă legătura cu mediul de afaceri și care să promoveze orice măsură în timp util și să fie făcute studiile de impact, care în ultima vreme nu s-au mai făcut deloc. Și să nu mai venim cu aceste măsuri heirupiste, care distrug mediul de afaceri”, a menționat Mihaela Mitroi.
“Aș spune două lucruri. În primul rând mediul de afaceri și noi în general, noi toți trebuie să ne obișnuim cu ideea că n-o să plătim mai puține taxe, ci dimpotrivă. Această schimbare – fiscalitatea mai scumpă pentru noi va veni mai curând decât credem și de aceea e foarte bine să încercăm să anticipăm, să fim foarte atenți cu toate modificările promise în viitor. Iar numărul doi, dat fiind că aceste schimbări or să vină, este vital pentru mediul de afaceri să mențină un dialog deschis cu guvernul, cel actual și cel care o să vină după alegeri, astfel încât aceste măsuri să nu încurce economia. Deoarece creșterea taxelor are multe efecte negative și le știm foarte bine din istoria noastră de economie de piață din ultimii 30 de ani. Deci să nu cădem în aceleași capcane și măsurile să fie luate în timp, gradual, ca să nu zdruncine economia, pentru că este ultimul lucru pe care îl vrea atât mediul de afaceri cât și guvernul”, a subliniat Alex Milcev.
“Eu sunt un entuziast de tehnologie, deci cred că este un pas bun digitalizarea ANAF-ului. Important este că ANAF folosește acum datele, ceea ce înseamnă că pot mări colectările la bugetul de stat, iar pentru contribuabilii care sunt 100% corecți – își plătesc taxele la timp și integral să nu mai existe factori perturbatori și controale din partea ANAF. Cred că dacă facem asta este de ajutor pentru bugetul de stat și pentru contribuabili”, a apreciat René Schöb.