Efectele nevaccinării populației devin tot mai evidente, iar ultima epidemie, cea de rujeolă, evoluează în continuare în România mai mult decât în alte țări din Uniunea Europeană.
Peste 58.114 de cazuri de rujeolă au fost raportate de 41 din cele 53 de state membre ale regiunii europene a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în perioada ianuarie – decembrie 2023, iar dintre acestea România are rata cea mai crescută a cazurilor înregistrate.
Conform celei mai recente statistici, de la sfârşitul lunii aprilie, în intervalul 1.01.2023 – 28.04.2024, în România au fost 13.985 de cazuri confirmate cu rujeolă, din care 15 decese. Cele mai numeroase cazuri de îmbolnăvire, peste 5.000, sunt la categoria 1 – 4 ani.
„Epidemia de rujeolă este o dovadă elocventă a faptului că lipsa vaccinării corecte și conforme Programului Național poate produce suferință și inclusiv pierderi de vieți omenești, atât printre copii cât și adulți din grupurile aflate la risc”, a declarat pentru Forbes Prof. univ. Dr. Doina Azoicăi, preşedinta Comisiei de Epidemiologie a Ministerului Sănătății, membră al Forumului Român Pro-Vaccinare.
În comparație cu 941 de cazuri raportate în total în anul 2022, aceasta reprezintă o creștere de peste 60 de ori. „Creșterea cazurilor s-a accelerat în ultimele luni, iar această tendință este de așteptat să continue în regiune, dacă nu se iau măsuri urgente pentru reducerea răspândirii virusului”, a punctat Prof. univ. Dr. Azoicăi.
Fenomenul epidemiilor unor boli considerate eradicate este tot mai vizibil. În ultimii ani, încă dinaintea pandemiei de COVID, în lumea occidentală și inclusiv în România, începea să se facă simțită o tendință anti-vaccinare, cu argumentul dobândirii imunității pe cale naturală, prin boală.
Reprezentanta Comisiei de Epidemiologie afirmă că instituția pe care o conduce luptă cu această tendință și încearcă să educe populația României cu argumente științifice, oferite de specialiști.
„Un studiu coordonat de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a demonstrat că eforturile de vaccinare la nivel global au salvat 154 de milioane de vieți, dintre care peste 100 de milioane de copii, în ultimii 50 de ani. Acestea sunt cifre importante care arată că efortul medicilor din lumea întreagă, inclusiv România, trebuie să rămână constant”, a precizat Prof. univ. Dr. Azoicăi.
Ea a confirmat că dobândirea imunității pe cale naturală este un argument des folosit în discuțiile despre vaccinare, dar rezultatele obținute de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în urma analizei grupurilor populaționale în luna martie 2023 vin să contureze o altă tendință: „Și anume că majoritatea respondenților (55,7%) nu consideră că imunizarea produsă prin boală e mai bună pentru copil decât cea obținută prin vaccinare”, a adăugat Prof. univ. Dr. Azoicăi.
Ea consideră că un argument major pentru a se încuraja protecția specifică prin vaccinare și nu prin trecerea prin boală este de natură morală și etică, „deoarece nimeni și nimic nu poate garanta că cei care vor trece prin boală vor prezenta forme ușoare, benigne”, în unele cazuri se pot înregistra evoluții de gravitate medie sau chiar situații de vindecare după o suferință importantă, fiind urmate de sechele, fie de deces. Prin urmare, ea recomandă aplicarea principiul hipocratic, potrivit căruia „este mai bine să previi decât să tratezi“.
Conform datelor puse la dispoziție de către INSP, pentru vaccinul BCG care este efectuat imediat după naștere, în maternitate, acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%) doar în mediul urban, iar pentru 1 doză de vaccin ROR (vaccin combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei) acoperirile vaccinale sunt scăzute dramatic (sub 70%).
„Valoarea optimă pentru ROR în scopul asigurării unei acoperiri vaccinale corecte care să protejeze întreaga populației de riscul îmbolnăvirilor ca manifestare a unui fenomen epidemic este de minimum 95%”, afirmă Prof. univ. Dr. Doina Azoicăi.
Din datele INSP, „fruntașe” la nevaccinare sunt județe precum Ialomița, Botoșani, Suceava sau Arad, unde vaccinarea cu o doză ROR a înregistrat valoarea minimă (31,1%).
Prof. univ. Dr. Azoicăi precizează totuși că în 2023 au existat discontinuități pasagere în aprovizionarea cu anumite vaccinuri, ceea ce a determinat înregistrarea unui număr de copii restanțieri la vaccinare, a căror recuperare a fost mai dificil de realizat ulterior.
Un număr de 7.285 de copii reprezentând 60% din eșantionul studiat, respectiv, 53,9% din numărul de născuți vii ai cohortei au fost identificați ca incomplet vaccinați în raport cu vârsta; din cei 7.285 de copii, 4.092 (56,2%) provin din mediul urban și 3.193 (43,8%) provin din mediul rural.
În ceea ce privește cauzele nevaccinării, cea mai mare parte o reprezintă neprezentarea (40,3%), contraindicațiile medicale temporare (26,4%), refuzul la vaccinarea cu ROR (9,9%) și situația de născut/plecat din țară (8,5%).
Vaccinarea anti-HPV: gratuită pentru fete și băieți între 11 și 19 ani; compensată 50% pentru femei de pânâ în 45 de ani
Pe plan mondial, în fiecare an aproximativ 570.000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin, care ocupă locul al patrulea în ceea ce privește mortalitatea prin cancer la femei, după cancerul de sân, cel pulmonar și cel colorectal.
Din totalul cancerelor de col uterin diagnosticate anual în Europa, 7,5% provin din România, unde se înregistrează, în fiecare an, 4.343 cazuri noi de cancer de col uterin și 1.909 decese cauzate de această boală. România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește mortalitatea prin cancer de col uterin – rata mortalității fiind de 4 ori mai mare decât media Uniunii Europene.
În 2008, la prima campanie pentru vaccinarea anti-HPV, mii de doze au expirat și au fost aruncate. Femeile au refuzat să se vaccineze, convinse de mesajele celor care sunt împotriva vaccinării.
În prezent, potrivit Prof. univ. Dr. Azoicăi, adresabilitatea pentru vaccinarea anti-HPV urmează o dinamică pozitivă, grație îmbunătățirii nivelului de cunoaștere a populației în raport cu beneficiile asociate cu vaccinarea anti-HPV, cât și optimizării cadrului de acces la vaccinare prin trecerea la sistemul compensat de la 1 decembrie 2023.
„Astfel, în prezent, România are condițiile cele mai favorabile privind accesibilitatea populației pentru vaccinarea anti-HPV din Uniunea Europeană. Prin noile reglementări legislative, au fost extinse categoriile populaționale care pot beneficia de vaccinarea anti-HPV gratuit, sau în regim de compensare parțială. S-a implementat astfel strategia de vaccinare neutră de gen, ceea ce semnifică faptul că au acces gratuit la vaccinare atât fetele, cât și băieții cu vârsta cu vârsta ≥ 11 ani şi < 19 ani. Pentru femeile cu vârsta ≥ 19 ani şi ≤ 45 de ani nivelul de compensare pentru vaccinarea anti-HPV este de 50%”, precizează președinta Comisiei de Epidemiologie a Ministerului Sănătății.
Politica „Vaccinare pe tot parcursul vieții”
Spre deosebire de majoritatea țărilor UE, România continuă politica de vaccinare BCG și anti-hepatită B încă de la naștere, ca urmare a argumentelor și necesității protecției față de aceste boli, din primele zile de viață.
Prof. univ. Dr. Azoicăi arată că România este una din puținele țări din Europa care a implementat politica recomandată de OMS de „Vaccinare pe tot parcursul vieții” prin facilitățile oferite ca urmare a sistemului de compensare a vaccinurilor la grupele de vârstă și la categorii de risc altele decât din perioada copilăriei.
Ea consideră că există însă și nevoia de lărgire a Programului Național de Vaccinare prin introducerea de vaccinuri utile din punct de vedere epidemiologic și clinic, respectiv a vaccinării împotriva infecției cu rotavirus la sugari, a infecției meningococice la adolescenți și anti-varicelă la copii, mai ales anterior intrării în colectivitățile de preșcolari sau școlari.
În contextul fenomenului scăderii încrederii în vaccinuri și vaccinare, Prof. univ. Dr. Azoicăi crede că „populația generală trebuie să își recapete încrederea în sistemul medical și în medici, implicit, trebuie să se întoarcă spre argumente științifice, probate”.
Care sunt principalele vaccinuri incluse în Programul Național de Vaccinare
Vaccinul împotriva Hepatitei B, administrat încă din maternitate, în primele 24 de ore de la naștere;
Vaccinul BCG, împotriva tuberculozei, administrat în primele 2-7 zile de viață;
Vaccinul hexavalent (DTaP-VPI-Hib-Hep B) și cel pneumococic, în 3 doze, la 2 luni, 4 luni și 11 luni;
Vaccinul rujeolă – oreion – rubeolă (ROR) administrat în două doze, la 12 luni și la 5 ani.
Vaccinul DTaP-VPI (diftero-tetano-pertusis acelular-poliomielitic) administrat la vârsta de 6 ani;
Vaccinul dTpa (diftero-tetano-pertussis acelular), administrat la 14 ani.
Pe lângă aceste vaccinuri, cuprinse în Programul Național de Vaccinare există și o serie de vaccinuri opționale:
• Vaccinul Rotaviral – două sau trei doze începând cu primele șase săptămâni viață, cu interval de cel puțin 30 de zile între doze;
• Vaccinul varicelic – începând cu vârsta de 9 luni, două doze, la interval de patru sau șase săptămâni;
• Vaccinul meningococic – în funcție de tipul de vaccin și conținutul în structuri antigenice (tetravalent cu tulpini A,C,Y,W respectiv monovalent cu tulpina B), se administrează una sau mai multe doze, la vârste diferite, cu prima doză după vârsta de 6 luni sau în cazul unui preparat monovalent cu tulpina B după vârsta de 10 ani;
• Vaccinul hepatita A – se administrează două doze, la diferență de 6-12 luni una față de cealaltă;
• Vaccinul HPV – se administrează în două (când este efectuat până la vârsta de 15 ani) sau trei doze (dacă se administrează prima doză peste vârsta de 15 ani) și este compensat 100% pentru fetele și băieții cu vârsta între 11 și 19 ani și 50% pentru femeile până la 45 de ani.
Pentru adulți, începând cu decembrie 2023, a fost introdus în mod oficial sistemul de compensare a vaccinurilor pentru diferite grupe populaționale aflate la risc, stabilite de către Ministerul Sănătății la recomandarea Comitetului Național de Vaccinologie (CNV) – persoane peste 65 de ani, bolnavi cu diverse afecțiuni cronice, persoane cu afecțiuni autoimune sau care sub o terapie imunosupresoare, persoanele la care a fost efectuat un transplant de celule stem, transplant medular sau de organe solide, splenectomizați, pacienți cu implant cohlear etc; în cazul anumitor vaccinuri, beneficiarii regimului de compensare sunt și aparținătorii sau persoanele din anturajul pacienților cu imunosupresie de diverse cauze:
• vaccinul pneumococic – compensat 100%
• vaccinul meningococic – compensat 100%
• vaccinul HPV – compensat 100% pentru fetele și băieții cu vârsta între 11 și 19 ani și 50% pentru femeile până la 45 de ani
• vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular pentru adult (dTaP) – compensat 100%
• vaccinul hepatitic B (VHB) – compensat 100%
• vaccinul rujeolă–oreion-rubeolă (ROR) – compensat 100%
• vacinul varicelic – compensat 100%
• vaccinul antigripal – compensat 50% pentru persoane cu vârsta ≥ 45 ani și < 65 de ani, fără boli cornice și 100% pentru adulți cu boli cornice și persoane cu vârsta peste 65 de ani.