Prea puțini sunt cei care reușesc să mențină un echilibru între viața personală și cea profesională. Acest echilibru se află acum în centrul preocupărilor antreprenorilor, atât în plan personal, cât și profesional.
NE ÎNTREBĂM CARE SUNT EFECTELE, în timp, ale întrepătrunderii lumii profesionale cu cea personală și ce pierdem când lăsăm profesia să ne acapareze. Situația este atât de importantă, încât companiile nu mai au alte opțiuni în afara focusului pe sănătatea și starea de bine a angajaților. Statisticile companiei de consultanță Dynamic HR, realizate în perioada ianuarie 2022 – iunie 2023, pe un eșantion de 2.551 de angajați din mediul privat, arată nevoia imperioasă a implementării unei strategii de wellbeing eficiente pentru angajați.
„De mai bine de 13 ani sunt preocupată de acest subiect, mai ales după ce am avut o perioadă foarte lungă în care lucram aproximativ 12 ore zilnic. Deznodământul a fost de a intra într-un burnout, atunci când balanța era prea mult pe partea profesiei. Neglijarea vieții personale și a timpului petrecut cu familia și prietenii poate duce la tensiuni și probleme în relații. Devii tot mai irascibil în relațiile cu ceilalți, ai impresia că mai toți sunt împotriva ta”, spune Simona Nicolaescu, expert în wellbeing și Business Owner Dynamic HR.
DEZECHILIBRU
Lipsa de timp pentru activități personale, hobby-uri și relaxare poate reduce nivelul general de satisfacție și fericire. Dezechilibrul dintre cele două planuri poate duce la anxietate, depresie și alte tulburări de sănătate mintală. „Ironia dezechilibrului este că, deși se petrece mai mult timp la locul de muncă, productivitatea și eficiența pot scădea din cauza epuizării și stresului”, spune Simona Nicolaescu.
COMPORTAMENT
62% dintre angajați răspund la e-mailuri sau se preocupă de problemele de serviciu cu până la două ore înainte de culcare. Iar urmările acestui gen de comportament nu sunt dintre cele bune.
„Când seara se așterne, mulți dintre noi suntem tentați să ne pierdem într-un ocean de e-mailuri și probleme de serviciu, uitând că noaptea este un timp esențial pentru odihnă și regăsire. Acest obicei, des întâlnit, de a rămâne conectat la viața profesională până aproape de ora de culcare, poate avea efecte neașteptate asupra somnului nostru, transformând ceea ce ar trebui să fie un refugiu liniștit într-o arenă de luptă cu gândurile.”
Iar de la munca exagerată la anxietate nu sunt foarte mulți pași. „Într-un spațiu în care ar trebui să ne lăsăm în brațele lui Morfeu, mintea celui preocupat de treburile de la serviciu continuă să defileze prin prezentări, deadline-uri și întâlniri, fiind într-o stare de alertă. Această agitație nocturnă nu doar că ne fură somnul dulce, dar ne poate conduce spre o călătorie nedorită către țărmurile stresului și anxietății, unde valurile de gânduri nu încetează să te lovească. Pe măsură ce acest obicei persistă, ne putem trezi plimbându-ne prin zilele noastre într-o stare de epuizare constantă, simțind că energia și pasiunea pentru muncă scad. Această oboseală cronică își pune amprenta nu doar asupra calității muncii, ci și asupra sănătății tale fizice și mentale, construind un zid foarte înalt între noi și starea de bine”, explică Simona Nicolaescu.
În acest ritm, timpul pe care ar trebui să îl petrecem râzând și creând amintiri cu cei dragi se transformă în ore pierdute în fața ecranului și astfel chiar și cele mai semnificative relații pot părea că se estompează. „Cu fiecare notificare, ne putem simți tot mai izolați, fără a realiza că echilibrul dintre viața profesională și cea personală nu este un lux, ci o necesitate. În loc să lăsăm munca să ne consume serile, putem alege să ne reconectăm cu noi înșine și cu cei dragi. Să ne permitem să ne deconectăm de la e-mailuri, să punem deoparte telefonul și să ne redescoperim pasiunile uitate. Să lăsăm noaptea să fie un sanctuar al păcii, nu un birou extins, și să ne reamintim că fiecare stea de pe cer este un memento al frumuseții vieții dincolo de muncă”, ne împărtășește Simona Nicolaescu.
47% dintre angajați raportează un număr semnificativ de ore de lucru suplimentar, ceea ce crește riscul de epuizare profesională și probleme de sănătate. Dar cât timp este bună munca și de unde începe să ne facă rău?
„Când aproape jumătate dintre angajați raportează că petrec un număr semnificativ de ore lucrând în plus, acesta nu este doar un semnal de alarmă despre cultura muncii, ci și un indiciu clar că ne îndreptăm spre un teritoriu periculos. Această realitate poate avea implicații profunde asupra sănătății și bunăstării angajaților. Înțelegerea limitelor dintre un program de lucru sănătos și suprasolicitare este esențială. În mod ideal, un program de lucru ar trebui să permită echilibru – suficient timp pentru a îndeplini sarcinile profesionale, dar și pentru odihnă, relaxare și activități personale”, mai arată expertul în wellbeing.
Semnalele de alarmă care pot indica faptul că munca și stresul asociat cu aceasta încep să aibă un impact negativ asupra sănătății sunt durerile de cap frecvente, oboseală cronică, tulburări de somn, schimbări de dispoziție, probleme digestive, tensiune musculară, scăderea motivației și a interesului pentru muncă, dificultăți de concentrare și uitare, anxietate și depresie.
În 2024, multe companii recunosc importanța sănătății și stării de bine a angajaților lor și implementează diverse inițiative pentru a susține acest aspect. Aceste inițiative pot varia în funcție de companie, dar câteva tendințe sunt adesea observate. Angajatorii oferă programe de wellness, care includ yoga, meditație, exerciții fizice și workshopuri de nutriție. Aceste programe sunt menite să îmbunătățească sănătatea fizică și mentală a angajaților. Se poate observa o mai mare flexibilitate în programul de lucru, inclusiv opțiuni de muncă de acasă sau orare flexibile, ceea ce permite angajaților să echilibreze mai bine munca și viața personală. Companiile investesc în servicii de consiliere și terapie pentru angajați și oferă acces la psihologi și programe de asistență pentru angajați. Mediul de lucru este creat pentru a promova sănătatea mentală, inclusiv spații de lucru ergonomice, luminoase și aerisite și facilități care încurajează activitatea fizică, cum ar fi sălile de sport sau spațiile de relaxare. Angajatorii organizează seminarii, ateliere și sesiuni de instruire pentru a educa angajații despre importanța sănătății și stării de bine, gestionarea stresului și tehnicile de autoîngrijire și acordă concedii mai generoase, inclusiv concedii de sănătate mintală, pentru a permite angajaților să se odihnească și să se recupereze.
Inițiative precum zile libere pentru relaxare, activități de teambuilding și evenimente sociale pentru a reduce stresul și a îmbunătăți moralul contribuie la reducerea stresului.
Iar pentru asigurarea sănătății, angajatorii oferă pachete de asigurare de sănătate, care acoperă mai mult decât asigurările standard, inclusiv terapii alternative și tratamente preventive. Interesul companiilor pentru sănătatea și starea de bine a angajaților a evoluat semnificativ de-a lungul timpului și reflectă o schimbare în modul în care organizațiile percep și valorizează bunăstarea angajaților lor.
Wellbeing în evoluție
În anii 2010, inițiativele de wellbeing în companiile din România erau adesea limitate la evenimente ocazionale, precum petrecerile de Ziua Copilului sau evenimentele de Crăciun. Aceste activități erau văzute mai mult ca o formă de apreciere și divertisment pentru angajați și familiile lor, fără o concentrare specifică pe sănătatea și starea de bine a angajaților
într-un mod holistic.
Pe măsură ce au avansat proiectele de wellbeing, s-a dezvoltat o conștientizare mai profundă a importanței sănătății și stării de bine a angajaților. Aceasta a fost stimulată în parte de cercetări, care arătau legătura directă dintre bunăstarea angajaților, productivitate și succesul organizațional. Astfel, companiile au început să integreze în strategiile lor programe și inițiative mai structurate și continue de wellbeing.
Pandemia de Covid-19 a accelerat și mai mult această tendință, determinând companiile să acorde o atenție și mai mare sănătății și bunăstării angajaților lor, în contextul stresului crescut și al provocărilor aduse de munca la distanță și incertitudinea economică. În urma pandemiei, multe companii au început să ofere opțiuni de lucru flexibile și au îmbunătățit accesul la resurse de sănătate mintală.
Astfel, ceea ce a început ca un eveniment ocazional de apreciere a angajaților s-a transformat într-o abordare strategică și holistică a bunăstării angajaților, recunoscând rolul esențial al acestui aspect în succesul pe termen lung al organizației.
Prin adoptarea unor măsuri proactive de susținere a sănătății mentale și fizice a angajaților, companiile nu doar că își pot îmbunătăți performanța, dar vor contribui și la o schimbare pozitivă în cultura muncii. Companiile pot evalua impactul măsurilor de susținere a sănătății mentale și fizice a angajaților în creșterea indicatorilor economico-financiari obținuți.
Analiza ratei de absenteism este o primă metodă de analiză. Reducerea absenteismului este un indicator direct al îmbunătățirii sănătății angajaților, iar companiile pot compara ratele de absenteism înainte și după implementarea programelor de sănătate și wellbeing. Evaluarea productivității poate oferi date despre eficiența angajaților, iar acest lucru poate fi realizat prin urmărirea indicatorilor de performanță specifici: calitatea muncii, respectarea termenelor-limită și output-ul general. Sondajele periodice pot evalua modul în care angajații percep inițiativele de sănătate și wellbeing și impactul acestora asupra satisfacției și angajamentului lor.
Un alt indicator este rata de retenție a angajaților. O rată mai mică de fluctuație a personalului poate indica o satisfacție crescută a angajaților și o mai bună sănătate generală.
Analiza rentabilității investiției (ROI) prin calcularea ROI-ului pentru programele de sănătate și wellbeing, prin compararea costurilor programelor cu economiile generate de absenteismul redus, productivitatea crescută și costurile reduse de asigurare sunt un alt indicator.
Culegerea de povești și testimoniale de la angajați poate oferi dovezi calitative ale impactului pozitiv al inițiativelor de wellbeing, iar raportarea și analiza periodică prin crearea de rapoarte periodice care să cuprindă toți acești indicatori, permit o analiză în timp și ajustări ale programelor dacă este necesar.
„Din 2011, de când organizăm gala companiilor implicate în viața echilibrată a angajaților care recunoaște proiectele de wellbeing din România, în memoria mea au rămas două proiecte fantastice”, afirmă Simona Nicolaescu.
Unul a măsurat nivelul de obezitate la una dintre filialele unei companii din industria cimentului, iar apoi a implementat un program de nutriție care a avut un obiectiv clar de scăderea greutății la nivel de echipă în maximum șase luni. Au combinat workshopuri, sesiuni individuale de nutriție și schimbarea meniului la cantină. După șase luni, obiectivul a fost atins și a urmat și o scădere a zilelor de concediu medical.
Al doilea caz a fost al unei companii din tehnologie, care a identificat angajați cu diferite pasiuni care influențau sănătatea fizică și mintală. Acești angajați au devenit promotorii stării de bine în întreaga organizație, au organizat workshopuri pentru angajați pe teme care țineau de dans, nutriție, șah etc. Au acoperit foarte multe nevoi și preferințe și au transformat întreaga organizație într-un mare susținător al vieții echilibrate.
Un alt instrument strategic care ajută companiile să abordeze proactiv problemele de sănătate și bunăstare ale angajaților, personalizând intervențiile pentru a maximiza impactul și eficacitatea acestora, este stress indexul. Acesta se folosește pentru identificarea și abordarea specifică a problemelor de sănătate și bunăstare a angajaților unei companii și se bazează pe principiul diagnosticării medicale. Se realizează mai întâi o evaluare amănunțită, pentru a descoperi cauzele subiacente ale unei probleme, iar apoi sunt găsite soluții personalizate. Sunt șase etape de parcurs în realizarea unui stress index: evaluarea inițială, analiza datelor, segmentarea și crearea de clustere, dezvoltarea programelor personalizate, monitorizarea și ajustarea, raportarea și analiza continuă.
„Un exemplu concret este măsurarea nivelului de stress pe un grup de angajați care are dificultăți cu gestionarea stresului din viața lor. După ce aplici acest chestionar – Stress Index, descoperi că cei mai mulți au probleme cu somnul și atunci intervenția se va desfășura în zona aceasta, organizând sesiuni de grup și individuale, care vor viza îmbunătățirea calității somnului. După două luni de la intervenții, măsori din nou și vezi cum acțiunile tale au avut impact asupra somnului și apoi poți face corelația cu îmbunătățirea productivității angajaților implicați în program”, explică Simona Nicolaescu.
Generația Z reface regulile
Din perspectiva Generației Z, totul se învârte în jurul stabilirii și menținerii unor limite clare. Această nouă generație caută să redefinească complet contractul său economic. Membrii Generației Z se așteaptă la un echilibru clar delimitat între viața profesională și cea personală, și nu vor să-și pună în pericol sănătatea mintală în favoarea carierei.
„Generația Z influențează semnificativ atât cultura organizațională, cât și așteptările legate de locul de muncă. Ei doresc să lucreze într-un mediu care le permite să-și urmeze pasiunile și interesele personale, fără a sacrifica sănătatea mintală sau timpul liber. Acest lucru îndeamnă companiile să reconsidere politici de lucru flexibile, să ofere opțiuni de lucru de acasă și să acorde o mai mare atenție bunăstării angajaților”, explică Simona Nicolaescu.
Generația Z este mai deschisă în ceea ce privește discuțiile despre sănătatea mintală și caută locuri de muncă care oferă suport în această privință. Acest lucru încurajează organizațiile să pună un accent mai mare pe programele de wellness și să ofere resurse precum consilierea sau terapia.
Fiind crescută în era digitală, Generația Z este extrem de confortabilă cu tehnologia și adesea așteaptă ca locul de muncă să fie în pas cu inovațiile tehnologice. Acest lucru împinge companiile să adopte noi tehnologii și să fie mai inovatoare în procesele lor. „Doar că, din perspectiva aceasta, trendul acestei generații este de a se izola de echipă, lucrând de la distanță, și acest aspect poate genera pe termen lung probleme din perspectiva sănătății mintale. Lucrul de acasă poate duce la sentimente de izolare, deoarece angajații pierd interacțiunile sociale zilnice care au loc într-un mediu de birou tradițional. Interacțiunile față în față cu colegii pot contribui la formarea unui sentiment de apartenență și la construirea relațiilor”, mai spune Simona Nicolaescu.