Modestia, disciplina, înțelegerea și ajutorul reciproc definesc cel mai bine atmosfera profesională pe care mizează și continuă să o ofere echipei sale militarul Adriana-Georgiana Agape, prima femeie ofițer comandant de navă din istoria Forțelor Navale Române.
ÎN CEA MAI RECENTĂ ediție realizată de Institutul European pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE), România se află pe ultimele locuri în clasamentul comunitar privind egalitatea de gen. Ca și în ediția din 2010, țara noastră ocupă penultimul loc. Asta în ciuda faptului că, astăzi, la conducerea companiilor românești se află mai multe femei ca oricând.
Una dintre excepțiile de la această regulă este locotenentul-comandor Adriana-Georgiana Agape. S-a născut în 1986 în comuna Ivești, județul Galați, iar apetitul pentru o carieră în sistemul militar naval i-a fost insuflat chiar de fratele său mai mare.
„Fratele meu a studiat la liceul militar din Câmpulung Moldovenesc. Și-mi amintesc că după ce am participat alături de părinții mei la o festivitate desfășurată la liceul militar respectiv și l-am văzut pe fratele meu îmbrăcat în uniformă, defilând, am știut că vreau să îmbrac și eu uniforma militară. Uniformele militare mi s-au părut dintotdeauna captivante, inspirându-mi onoare, mândrie și disciplină”, povestește cu zâmbetul pe buze Adriana-Georgiana Agape.
Drept urmare, imediat după ce a absolvit liceul, a dat admitere la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” din Constanța. „Am zis să-mi încerc norocul, și nu întâmplător folosesc această sintagmă, deoarece locurile disponibile pentru personalul feminin erau doar șase, iar noi eram 30 de fete care ne doream același lucru – să purtăm uniforma de marină.”
În consecință, din anul 2005, atunci când a fost admisă, Adriana-Georgiana Agape a început să-și trăiască visul.
TRĂIEȘTE VISUL
Adriana-Georgiana Agape este locotenent-comandor, arma marină, specializarea Navigație, Hidrografie și Echipamente Navale, și este cunoscută ca prima femeie ofițer comandant de navă din istoria Forțelor Navale Române.
Din anul 2010 până în noiembrie 2012, a ocupat funcția de comandant la vedeta maritimă pentru scafandri Saturn. Iar din luna noiembrie 2012 până în martie 2016, aceasta a fost pe poziția de ofițer secund la remorcherul maritim de salvare și intervenție cu scafandri Grozavul, o navă cu o lungime de aproximativ 65 de metri și un echipaj de 56 de membri. Din anul 2014 este brevetată scafandru, absolvind și un master în domeniul Inginerie navală și navigație. Din luna iunie 2020, Adriana-Georgiana Agape a primit funcția de șef laborator cercetare pătrundere sub apă (LCPSA) în cadrul Centrului 39 Scafandri, pentru ca anul acesta să promoveze concursul de acordare a gradului profesional de cercetător științific gradul al III-lea.
„Fiecare zi petrecută ca tânără șefă a unui grup de «bătrâni lupi de mare» a fost pentru mine o adevărată provocare, apoi misiunile de antrenament sau intervențiile reale au constituit noi situații mai mult sau mai puțin dificil de executat, însă munca în echipă a adus mereu liniștea mult dorită și sentimentul plăcut al misiunii bine îndeplinite”, își amintește Adriana Agape, menționând faptul că fiecare misiune are gradul ei de dificultate.
Printre misiunile deosebite la care a luat parte Adriana Agape se regăsește cea de spargere a gheții de pe Dunăre, între bara Sulina și portul Tulcea, din anul 2017. „Pe atunci ocupam poziția de ofițer secund la remorcherul maritim Grozavul. Cinci ani mai târziu, am revenit în portul Sulina, cu aceeași navă, însă în calitate de comandant, îndeplinind misiuni de cercetare a spațiului maritim și fluvial, în vederea identificării pericolelor de navigație, în special mine marine aflate în derivă, provenite din zona de nord a Mării Negre.”
Ce a învățat în toți acești ani în care a fost la bordul navelor militare?
„Colegii, pentru că nu i-am considerat niciodată subordonați, sunt cei pe care trebuie să-i respect dacă vreau să fiu respectată în această profesie. Cred că modestia, înțelegerea, ajutorul reciproc, preocuparea permanentă ca familiile lor să fie bine au fost câteva dintre principalele atuuri ale managementului pe care l-am aplicat la locul de muncă și care a dus la îndeplinirea misiunilor ordonate și a dat roadele așteptate de conducerea unităților”, recunoaște locotenent-comandorul Adriana Agape. La locul de muncă, Adriana Agape a pus dintotdeauna preț în primul rând pe profesionalismul echipei și nu pe diferențele de gen.
Pentru că, spune ea, „la bordul navei pentru scafandri, totul trebuie să fie perfect pentru a evita incidente grave, nu contează dacă persoana cu care comunici este bărbat sau femeie. Mediul militar este, într-adevăr, un loc unde bărbații predomină, dar, ușor-ușor, și noi, femeile, am început să ne facem simțită prezența. Am fost conștientă de la bun început ce înseamnă să activezi în acest mediu și mereu am considerat că toți suntem militari, nu bărbați sau femei. Am muncit cot la cot cu colegii mei, și acolo unde nu m-am descurcat le-am cerut ajutorul. Pot spune că în anumite situații ei au fost cei care m-au încurajat și mi-au dat de înțeles că pot mai mult. Un exemplu în acest sens a fost sfatul lor de a urma cursul de inițiere ca scafandru”.
Ultimii doi ani au reprezentat o perioadă caracterizată de multe incertitudini, pe toate planurile, dar mai ales din punct de vedere geopolitic. Conflictul armat de la granițele noastre au întărit vigilența militarilor români, cel puțin din structura Forțelor Navale Române. Așa încât, de la începutul conflictului armat, navele militare româneşti au desfăşurat, în permanență, prin rotaţie, misiuni de cercetare la Marea Neagră şi la gurile Dunării, pentru a asigura securitatea graniţelor maritime ale României, precum și pentru desfășurarea în siguranță a activităților economice în zona platformelor petroliere şi a infrastructurii critice din Zona Continuă şi Zona Economică Exclusivă a ţării noastre. La astfel de misiuni a participat și Adriana Agape, în calitate de comandant al remorcherului maritim de salvare și intervenție cu scafandri Grozavul.
RESPONSABILITATE
„Au fost perioade în care, dintr-o lună, trei săptămâni am fost pe mare. Nicio misiune nu seamănă cu alta, fiecare are gradul ei de pericol, iar când știi că acasă te așteaptă două minuni de fetițe și, totodată, ești responsabilă pentru alți 50-60 de oameni aflați la bord, presiunea este enormă”, completează Adriana Agape.
Privind către cea mai dificilă misiune din ultima perioadă, Adriana Agape ne-a mărturisit despre misiunea de intervenție la o navă care a fost lovită de o mină.
„Se întâmpla undeva spre seară când echipajul navei a fost alertat. A fost o mobilizare exemplară. De la primirea alarmei, într-o oră, nava și echipajul erau gata de marș și luptă. Cred că a fost cea mai solicitantă misiune, dat fiind faptul că am executat-o pe timp de noapte, când vizibilitatea este extrem de redusă și, totodată, era important să ajungem în timp util la nava avariată.”
Ca planuri de viitor din poziția de șef al laboratorului de cercetare pătrundere sub apă, Adriana Agape ne-a dezvăluit proiectul prioritar al Centrului 39 Scafandri: construirea unui poligon subacvatic.
„Acest proiect a fost conceput cu scopul de a asigura creșterea calității procesului de instruire și este destinat scafandrilor din cadrul Forțelor Navale Române, precum și celorlalți scafandri din Sistemul Național de Apărare. Poligonul subacvatic este unic, o noutate absolută pe plan regional (sud-estul
Europei). Acest poligon este foarte necesar și deosebit de util pentru pregătirea și antrenarea în comun a scafandrilor.”
Avantajul acestui poligon constă în faptul că a fost gândit astfel încât să permită pregătirea tuturor categoriilor de scafandri. Poligonul va presupune amenajarea unei platforme plutitoare cu destinație specială multirol fixată de un dig de larg, sub care va exista o infrastructură realizată pe trei niveluri de adâncime și prevăzută cu dotările necesare activităților desfășurate în mod frecvent de către scafandri în intervenții/misiuni, astfel încât să existe posibilitatea unor antrenamente în condiții cât mai apropiate de cele reale.
Intrarea în vigoare la finalul lunii octombrie 2023 a Ordonanței de Urgență nr. 90 privind aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare a împiedicat însă puțin buna desfășurare a proiectului, făcând imposibilă achiziția platformei și amenajarea subacvatică a poligonului. În acest nou context, proiectul a fost redimensionat, urmând ca omologarea poligonului să poată fi realizată în anul 2025.
În vara anului trecut, comandor inginer Fănel Rădulescu, comandantul Centrului 39 Scafandri, declara pentru Forbes România că în ultimii doi ani s-au realizat investiții în remodernizarea Centrului de Scafandri ce au depășit suma de 117 milioane de lei. Inaugurat în noiembrie 2022, numai noul Laborator Hiperbar – Sistem de scufundări simulate LH-300 reprezintă o investiție de peste 58,8 milioane de lei, cu TVA. Asta în timp ce investiția în bazinul semiolimpic se ridică la aproximativ 33,4 milioane de lei, cu TVA, la care se adaugă și cea de peste 24,9 milioane de lei, cu TVA, pentru un proiect cu centrale termice murale pe gaze naturale.
În perioada 2005-2022, în cadrul Centrului de Scafandri s-au organizat 364 de cursuri ce au inclus atât cursuri de formare profesională inițială, cât și cursuri de formare continuă și de specializare. La acestea s-au înscris 5.638 de candidați, din care 3.785 au fost admiși, în urma evaluărilor. Din cei 3.875 de cursanți, au absolvit unele dintre formele de pregătire menționate anterior 3.540 de persoane, care provin preponderent din structurile MApN și SNAOPSN.
Conform Forțelor Navale Române, în ultimii 17 ani, dintr-un total de 3.540 de scafandri profesioniști brevetați, cursanții care au provenit din mediul civil au reprezentat doar 3%, restul fiind cei din mediul militar.