Pe o piață în care se remarcă un trend ascendent al apetenței consumatorului pentru produse BIO, care să susțină un stil de viață mai sănătos, grupul Agroland vizează certificarea primei fabrici de hrană BIO pentru animale din România și achiziția unei ferme de găini care produce ouă certificate BIO.
”Cred că și piața românească a ajuns la un nivel de maturitate încât să caute produse de calitate superioară și mă refer la produse certificate BIO, produse in România. Agroland este unul din promotorii susținerii producției în România și vă ofer o informație în premieră: suntem în plin proces de certificare a primei fabrici de hrană pentru animale BIO din România, suntem în plin proces de achiziție a unei ferme de găini care produce ouă certificate BIO. Cred că un consum de produse certificate BIO, care nu au fost tratate cu ajutorul produselor chimice de sinteză, va aduce mult bine inclusiv clienților noștri”, ne-a mărturisit Horia Dan Cardoș – CEO și fondator Agroland, în emisiunea reINVENTAREA României.
Grupul antreprenorial românesc de retail, agricultură şi alimentaţie mizează în continuare pe inovație și pe investiții, pentru a-și asigura poziția de lider pe anumite sectoare. ”Tot timpul încercăm să aducem produse noi. Dacă vei oferi continuu produse deja existente pe piață, nu vei avea șansa de a-ți crea propria nișă. Dacă inventezi un produs de nișă, o vreme vei domina acea nișă de produs sau serviciu”.
Ce definește în ziua de astăzi procesul de realizare al strategiei de business? ”Când începi să faci o strategie de business trebuie să ai în vedere mai multe lucruri. Noi suntem o companie destul de veche și ne-am stabilit ca strategie servirea clienților noștri din zona de agricultură și alimentație cu produse de calitate, pe termen lung. Activitatea noastră s-a diversificat în timp, dar principalul obiectiv este valorificarea produselor din agricultura românească, transformarea lor în alimente, care ajung apoi la clienți prin supermarketuri și alte canale de distribuție”, explică Horia Cardoș.
Potrivit fondatorului Agroland, în contextul în care ”România a fost în top 10 exportatori de cereale din lume și este astăzi în poziția în care importă 50% din hrana pe care o consumă, revine antreprenorilor români sarcina de a transforma produsele primare din agricultura românească în hrană. Noi, ca și grup, ne-am asumat această misiune, trebuie să punem la treabă și strategia. E nevoie de o echipă sau de mai multe capabile să lucreze împreună, de resurse financiare, apoi de o legislație care să încurajeze dezvoltarea. În toată strategia de business m-am ghidat nu după conceptul potrivit căruia clientul ne spune ce să avem pe raft – produs sau serviciu – mai ales în cazul ultimilor 30 de ani din România, care a încercat să ajungă din urmă țările vestice. Am încercat să influențăm comportamentul consumatorului, pentru că am crezut că putem oferi mai mult.
Strategia de dezvoltare a grupului a fost puternic influențată de două momente importante, explică antreprenorul. ”În 2005 am pus bazele unui sistem de franciză care a însemnat dezvoltarea de la 20 de magazine la peste 240 astăzi. Apoi a fost accesul pe piața de capital, în 2021, odată cu prima lansare de obligațiuni și listarea acțiunilor companiei principale. Peste un an am mai listat o companie. Aceste două momente au influențat pe termen mediu și lung strategia noastră și poziția pe piață”.
Antreprenorul menționează impactul negativ al fluctuației puterii de cumpărare a consumatorilor pentru mediul economic, dar subliniază și un aspect pozitiv: prin scăderea puterii de cumpărare, scade și risipa, asociată în general bunăstării.
Cel mai simplu și mai rapid se vede efectul negativ în bugetele pe care clienții le cheltuie în retail, fie în retail specializat cât și în alte companii din retailul românesc care au înregistrat scăderi suficiente trimestre la rând, explică Horia Cardoș. ”Se manifestă o scădere a puterii de cumpărare. Vă dau un exemplu, piața produselor pentru animale de companie: spre deosebire de precedenta criză, când sectorul a fost afectat grav, am avut de data aceasta o scădere mai mică. În urmă cu 15-20 de ani, animalul de companie încă nu era considerat membru al familiei. Pandemia, anii 2020-2021 au contribuit la asta, dar odată cu o criză a puterii de cumpărare vedem o depremiumizare a cumpărăturilor clienților pentru animăluțele lor. Dacă până în 2022, vedeam o premiumizare, clienții mergeau către produse mai calitative și mai scumpe, vedem acum un fenomen invers. Companiile din retail s-au adaptat scăderii puterii de cumpărare prin folosirea de ambalaje și produse de o calitate mai scăzută, pentru a putea menține prețurile. Vedem o scădere a risipei, vedem în lanțurile de retail că există suficient de mulți consumatori care cumpără doar câteva felii de salam, nu un salam întreg, până la urmă este un semn bun. Bunăstarea economică a dus și la excese din punct de vedere al risipei. În afară de efectele negative ale acestei perioade, prin scăderea puterii de cumpărare, vedem și un efect pozitiv, scăderea risipei”, conchide antreprenorul.