Miriam Andrieș are 12 ani și o mare pasiune pentru teatru. A știut de mică ce își dorește să facă atunci când va crește și tocmai de aceea a început să urmeze cursuri de actorie încă de la vârsta de 9 ani. Chiar dacă își dedică mult timp repetițiilor, concursurilor și festivalurilor la care participă, pe lista priorităților sale, la loc de frunte, se află și școala. Miriam este o elevă de nota 10, olimpică la mai multe materii. Extrem de serioasă și conștiincioasă, știe că talentul nu este suficient ca să își împlinească visul și că este nevoie de multă muncă și tocmai de aceea nu renunță nici măcar atunci când este mai greu. O invit pe Miriam să ne spună povestea ei și cum a început drumul său în lumea artei actorului.
Care a fost momentul în care ai descoperit teatrul și cum s-a întâmplat?
Totul a început pe la vârsta de 6, 7 ani, când urmăream împreună cu părinții mei momente umoristice cu actori români. Mi se păreau amuzante și memoram replici din ele cu o mare usurință, reproducându-le apoi celor apropiați.
Când ai decis să faci cursuri de actorie și cum au reacționat părinții tăi când le-ai spus?
La finalul anului 2020, în timpul pandemiei, am participat la un concurs online de cultură generală alături de alți copii cu vârste între 8 și 12 ani, unde actrița Nouria Nouri ne punea întrebări la nivelul nostru de cunoaștere. Am îndragit–o imediat pe doamna profesoară și aflând că ține și cursuri de actorie i-am spus mamei că mi-aș dori și eu să mă înscriu la cursurile dumneaei. Astfel, lucrez cu Nouria din primăvara anului 2021. Am făcut și cursuri de pian în perioada 2017-2022, după care am decis că vreau să renunț și să mă concentrez pe cursurile de actorie. Părinții mei m-au susținut întotdeauna.
Ai pe cineva în familie care are legătură cu actoria, cu artele în general?
Sora mea mai mare, Emilia, este talentată la desen și se pregătește pentru admiterea la facultatea de Arhitectură. Mama mea este și ea un suflet de artist: iubește poezia, literatura, teatrul și filmul, deși nu profesează în domeniul artelor, fiind jurist. Tatăl meu este foarte talentat la desen tehnic și este foarte bun la invenții și diverse proiecte cărora le dă viață. Este foarte priceput și are abilități deosebite în domenii foarte diverse care n-au legătură unul cu altul.
Ce vârstă aveai când te-ai înscris la actorie?
Aveam 9 ani când m-am înscris la cursurile de actorie. Mama a contactat-o pe doamna profesoară Nouria Nouri, a întrebat-o dacă vrea să mă testeze, să mă evalueze și să spună dacă am abilități pentru acest domeniu. Nouria a acceptat să lucreze cu mine imediat. Desi cursurile de teatru te ajută mult în dezvoltarea anumitor abilități necesare în viață: dicție, exersarea memoriei, gestionarea emoțiilor, expresivitate, eu întotdeauna am visat mai departe, la cariera de actriță.
Cum decurge un curs de actorie și ce îți place ție cel mai mult să faci? Ai exerciții sau jocuri preferate? Ai texte preferate?
La fiecare curs de actorie începem cu încălzirea care constă în mai multe exerciții de dicție și de voce, urmate de interpretarea textului (în prezent, lucrăm un fragment din ,,Pescărușul” de Cehov care este preferatul meu), iar apoi jucăm diferite jocuri. Mie îmi place “Căpșuna”, un joc de spontaneitate, viteză de reacție și ritm. Momentul meu preferat la cursul de actorie este interpretarea textului. Atunci pot să îmi exprim emoțiile și să mă transpun în pielea personajului căruia îi dau viață. Dacă îmi iese bine textul sunt foarte fericită și mă simt eliberată de tot stresul acumulat peste zi.
Cum a fost prima ta experiență pe o scenă în fata publicului și în ce context s-a produs?
Prima dată pe scenă am urcat în luna aprilie 2023 la un concurs de teatru, unde am participat cu un monolog comic și am obținut premiul al II-lea. Am avut emoții foarte mari, era prima dată când aveam o întâlnire cu un public spectator. Am fost mulțumită că am reușit să-mi spun textul fără greșeală.
De atunci, ai mai participat și la alte evenimente artistice?
În luna octombrie a anului trecut am participat la concursul de teatru și dans Artistique Cup unde am interpretat la secțiunea monolog comic ,,În jurul unui divorț” de George Topîrceanu. De data aceasta, prestația mea a fost mult mai convingătoare. Mi-am gestionat foarte bine emoțiile. Am luat premiul I. Am fost foarte fericită și am simțit la modul cel mai concret că munca și toată dăruirea mea au fost răsplătite. Am perceput acest premiu ca pe o recompensă pentru evoluția mea și am căpătat o mai mare încredere în mine.
Care sunt următoarele proiecte în care ești implicată și ce vei prezenta publicului?
În această lună voi participa la o altă ediție a concursului de teatru Artistique Cup, unde voi prezenta la secțiunea monolog dramatic un fragment din “Pescărușul” de Cehov la care lucrez în prezent. Voi face trecerea de la registrul comic, pe care l-am abordat până acum, la registrul dramatic și este o mare provocare pentru mine acest lucru. Apoi, abia aștept să fiu pe scenă la Festivalul Forbes Kids în luna iulie.
Actoria deschide multe porți de exprimare artistică. Ce te atrage mai mult: teatrul, filmul, televiziunea?
Acum aș putea spune că teatrul mă atrage cel mai mult pentru că asta am experimentat efectiv. Despre film și televiziune nu pot spune nimic concret, probabil mai târziu dacă voi avea ocazia să apar în filme și la emisiuni TV. Până în prezent, am participat la câteva emisiuni unde am prezentat, alături de profesoara mea și de colegii de la cursurile de teatru, rezultatele noastre din concursuri.
Ai actori pe care îi admiri?
Desigur, sunt fanul unor mari actori români ca Stela Popescu (prima mea dragoste), Dem Rădulescu pe care îl ador cum joacă, dar și pentru asemănarea lui fizică cu bunicul meu matern care a plecat la îngeri acum doi ani jumătate. De asemenea, îi admir pe actorii pe care i-am descoperit de mică: Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani, Florin Piersic, Mitică Popescu, Puiu Călinescu, Jean Constantin, Toma Caragiu.
Deși repetițiile și proiectele îți ocupă mult timp, excelezi și la scoală. La ce materii ești olimpică și cum reușești să le faci pe toate?
Am participat și anul trecut, și anul acesta la mai multe olimpiade, dar cele mai frumoase rezultate le-am obținut la olimpiada de geografie. Într-adevăr, este foarte multă muncă, dar dacă faci ceea ce îți place, totul pare mai ușor. Nu resimți efortul ca pe unul epuizant, ci din contră, simți că lucrezi din plin la evoluția ta.
Ce alte pasiuni mai ai, în afara actoriei și școlii?
În timpul liber îmi place să gătesc, în special prăjituri, cozonac, paste și tot felul de specialități. Am descoperit această pasiune în timpul pandemiei când făceam cursurile școlare online și petreceam mai mult timp pe acasă.
Ce sfat, bazat pe experiența ta de până acum le-ai da copiilor care și-ar dori să ajungă actori?
Cred că merită să încerci, să faci tot ce stă în puterea ta ca să-ți urmezi visul. Asta i-aș sfătui. Să nu renunțe ușor dacă își doresc cu adevărat acest lucru, chiar dacă uneori totul pare complicat sau obstacolele par de nedepășit.
Dar părinților care au copii ce-și doresc să devină actori, ce le-ai spune?
Cred că toți părinții își iubesc foarte mult copiii și atunci totul este foarte ușor. Părinții vor să-i vadă fericiți pe copiii lor și nimic nu îi bucură mai mult decât să observe că au un copil care urmează un drum cu multă plăcere. Cred că orice părinte dorește să trăiască fericirea ce se reflectă în licărirea din ochii copiilor lui.