Interviu cu dr. Raluca Ghionaru, medic primar medicină de familie, președinte AREPMF
Pubertatea copiilor de astăzi nu seamănă nici fiziologic, nici psihologic cu pubertatea generațiilor trecute. Acum, transformarea începe mai timpuriu. Ceea ce era nu demult o trecere uneori dureroasă, alteori amuzantă ori jenantă prin perioada anilor de gimnaziu, acum este un proces care se întinde pe mai mulți ani.
În discuția cu dr. Raluca Ghionaru vom detalia subiectul.
Din ce spun unele studii medicale, adolescența începe mai devreme și se termină mai târziu. De ce s-a prelungit această perioadă de dezvoltare?
Suntem, ca specie, în continuă transformare, așa că și etapele vieții noastre țin pasul cu ea. Pubertatea apare mult mai devreme decât la adolescenții de acum 20-30 de ani. În special fetițele încep să capete caractere sexuale mai devreme decât generațiile anterioare.
Dar pubertatea nu înseamnă numai sexualizare, ci reprezintă un ansamblu de modificări prin creșterea, funcționarea și transformarea creierului, a oaselor, mușchilor, a unora dintre organe…
Evident. Ultima dintre transformări este cea care ține de latura psihică, iar aceasta se poate întinde pe perioade mai scurte sau mai lungi. Influența stilului de viață actual și a tehnologiei asupra modului de dezvoltare a adolescenților se simte și în dinamica lor psihică, în modul și durata acestor transformări.
Termenul de pubertate este sinonim cu adolescența?
Conform unei definiții larg acceptate, adolescența este perioada de tranziție biologică, psihologică și socială de la pubertate la maturitate. Cu alte cuvinte, adolescența debutează cu perioada de pubertate și se termină odată cu maturizarea tânărului.
Ce schimbări esențiale se petrec în trupul fetelor? Dar al băieților?
Pubertatea reprezintă în esență transformarea de la copil la adult capabil pentru a se reproduce sexual. Aceste transformări sunt declanșate de stimulii hormonali din creier trimiși către ovare la fete și testicule la băieți. Pubertatea începe în general în jurul vârstei de 10 și se încheie în jurul vârstei de 17 ani, cu un mic decalaj în favoarea fetelor, la care modificările apar mai repede. Modificările cuprind la fete apariția menstruației, împreună cu evoluția caracterelor sexuale secundare, adică dezvoltarea sânilor și apariția pilozității axilare și inghinale. La băieți apariția părului axilar și inghinal este urmată de cel facial și de îngroșarea vocii.
Ce aduce valul de schimbări hormonale?
Toți adolescenții sunt sub presiunea unor modificări hormonale care duc la creșterea accelerată în înălțime, apariția acneei și modificări ale dispoziției. Adolescenții devin conștienți de propria înfățișare, de transformările corpului personal și de transformările celor din jur, sunt preocupați de crearea unui stil personal și de poziționarea în raport cu ceilalți, iar comunicarea poate fi o adevărată provocare.
Din punct de vedere medical ce ar fi ideal să facă părinții la apariția primelor semne că puștiul, până mai ieri vesel și comunicativ, se transformă? Ce controale medicale de rutină ar trebui făcute?
Bilanțul anual obișnuit la medicul de familie reprezintă un bun început în supravegherea medicală a adolescenților. Cu această ocazie pot fi identificate mici afecțiuni medicale specifice pubertății (modificări ale secreției de sebum, cu apariția acneei sau a dermatitei de scalp, modificări de statică vertebrală, cu poziții vicioase ale coloanei vertebrale, datorate fie creșterii bruște în înălțime, fie stilului de viață sau alte afecțiuni ce pot avea debut în jurul vârstei de 10-12 ani).
Ce îi sfătuiți pe părinții adolescenților când constată creșteri în greutate ale fiului sau fiicei? Pe de o parte aceste creșteri în greutate afectează imaginea de sine a tinerilor, pe de alta dau naștere unor tulburări în organism.
Este foarte important ca înainte de a ajunge în perioada pubertară să avem deja un stil de viață sănătos, bazat pe o alimentație echilibrată, mișcare și un somn regulat. Adolescența aduce cu ea multe modificări în toate aceste aspecte, dar și dorința de a testa lucruri noi. Din acest motiv, ar fi bine ca părinții să fie atenți la apariția modificărilor de greutate și să încerce să stabilească prin dialog deschis, cu tact și fără a stigmatiza, care sunt cauzele care au dus la apariția acesteia: regimul alimentar modificat înspre alimentație de tip fast-food, modificarea orarului de somn, cu nopți pierdute, acompaniate de „gustări” nesănătoase, orar alimentar neadecvat, cu mese puține pe parcursul zilei și accent pe mesele de seară. Abordarea acestor situații necesită mult tact, reafirmarea sentimentelor de dragoste și sprijin față de copii, răbdare și în același timp perseverența în adoptarea unor măsuri care să contribuie la o mai bună evoluție a sănătății adolescenților.
5 dovezi că pubertatea nu mai este ce știai
1. Dragi părinți, uitați (aproape) tot ce credeți că știți despre pubertate, pentru că pubertatea modernă este mult mai complexă, mai fascinantă și mai dificilă pentru capacitatea voastră de înțelegere, decât ceea ce ați trăit voi.
2. În general, perioada de pubertate începe acum cu doi ani mai devreme decât la copiii din generațiile anterioare și durează mai mult – unele studii arată chiar că se întinde pe aproape un deceniu.
3. Maturizarea creierului nu este finalizată până la debutul vârstei adulte, producând o diferență mare între maturizarea psihică și maturizarea corpului (care poate începe în destule cazuri chiar pe la 8-9 ani).
4. Problemele legate de aspectul fizic, alimentate puternic de social media, au devenit o problemă de maximă importanță. O mare parte a adolescenților declară că au astfel de probleme. Un fenomen nou este acela că și băieții sunt la fel de afectați de comentariile despre fizicul lor, ca și fetele.
5. Multor băieți li se dezvoltă muguri mamari în timpul pubertății, dar aceștia dispar în timp.
Acestea sunt doar câteva concluzii la care au ajuns autoarele unei cărți extrem de necesare părinților de adolescenți
și best seller internațional. Sub titlul
„Ups, pubertatea!” studiul întreprins de dr. Cara Natterson și Vanessa Kroll Bennett, apărut și în limba română la Editura ZYX Books, îi ajută pe părinți să înțeleagă cum arată lumea adolescenților și cum vorbim cu ei despre temele dificile ale vârstei.
Dr. Raluca Ghionaru, Medic primar medicină de familie, Președinte AREPMF