Parlamentul European a adoptat miercuri zece acte legislative pentru a reforma politica de migrație și azil a Uniunii, astfel cum s-a convenit cu statele membre în decembrie 2023. Cererile de azil vor fi examinate mai rapid, inclusiv la frontierele Uniunii, iar returnările vor fi mai eficiente. Statele membre pot alege să își asume responsabilitatea pentru solicitanții de azil, să contribuie financiar sau să ofere sprijin operațional.
Pentru a ajuta țările Uniunii aflate sub presiunea fluxurilor de migranți, restul statelor vor putea să contribuie prin transferul de solicitanți de azil sau beneficiari de protecție internațională pe teritoriul lor, prin contribuții financiare sau prin sprijin operațional și tehnic.
Regulamentul privind situațiile de criză și forță majoră introduce un mecanism de intervenție în situațiile în care sosirile cresc brusc. Astfel, țările Uniunii care se confruntă cu un număr excepțional de persoane care sosesc din țări terțe se pot baza pe solidaritatea și sprijinul celorlalte țări. Noile norme vizează și instrumentalizarea migranților, adică situațiile în care ei sunt folosiți de țări extracomunitare sau de actori nestatali ostili care urmăresc destabilizarea Uniunii.
Persoanele care nu îndeplinesc condițiile pentru a intra pe teritoriul Uniunii vor fi supuse unei proceduri de verificare prealabilă (screening). Astfel, li se va verifica identitatea, li se vor colecta date biometrice și vor fi supuse unui control de securitate și unui examen medical. Întreaga procedură va dura maximum șapte zile. Statele membre vor avea obligația de a introduce mecanisme independente de monitorizare, pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale.
La nivelul întregii Uniuni se va stabili o nouă procedură comună de acordare și retragere a protecției internaționale. Procesarea cererilor de azil la frontierele UE va trebui să se facă mai rapid în viitor, cu termene-limită mai scurte pentru solicitările nefondate sau inadmisibile.
Statele membre vor trebui să le asigure solicitanților de azil standarde de primire echivalente în ceea ce privește, de exemplu, condițiile de locuit, educația și asistența medicală. Solicitanții de azil înregistrați vor putea începe să lucreze cel târziu la șase luni după depunerea cererii. Condițiile de detenție și restrângerea dreptului la liberă circulație vor fi reglementate, pentru a-i descuraja pe solicitanți să se mute dintr-o țară a Uniunii în alta.
După ce pachetul legislativ va fi aprobat oficial de Consiliu, cele zece acte legislative incluse vor intra în vigoare după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentele se vor aplica după doi ani. În cazul Directivei privind condițiile de primire, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a modifica legislația națională.