Angus Deaton (78), economistul laureat al Premiului Nobel, își reexaminează viziunile asupra unor subiecte majore, dintre care unul este comerțul global, potrivit Business Insider.
Deaton a petrecut peste 50 de ani studiind inegalitatea, bunăstarea, sărăcia și “decesele din disperare”, și noua lui perspectivă vine într-un moment în care el vede economia în dezordine.
Motivul pentru care Deaton își reevaluează acum perspectivele – detaliate într-un articol recent pentru Fondul Monetar Internațional – este așa-numitul concept “împiedicat de realitate”, adică răspunsul cel mai eficient la o problemă nu promovează întotdeauna bunăstarea optimă pentru oamenii implicați. “Când viziunile tale nu par să ajute prea mult în realitate, atunci poate este timpul să te gândești la ce ar putea fi greșit cu acele viziuni”, a spus el.
Totul se reduce la importanța pe care economiștii au acordat-o eficienței în ultimele decenii, așa cum scrie Deaton în articolul său pentru FMI. Aceasta este o diferență mare față de normele stabilite de Adam Smith, de exemplu, care iau în considerare etica și bunăstarea umană finală. Deaton spune că a scăzut concentrarea pe “economia bunăstării”, care analizează modul în care banii se traduc în viață mai bună pentru populație, și, în schimb, economiștii se bazează pe idei depășite în jurul acestui concept.
În noua viziune, exacerbarea inegalității și comerțul liber au câștigat scepticismul lui Deaton, care este sceptic cu privire la afirmația, pe care el și alții au făcut-o în trecut, că globalizarea a fost responsabilă pentru reducerea vastă a sărăciei globale în ultimii 30 de ani.
Un exemplu concret este ceea ce Deaton numește “șocul China”: când China a început să fie centru global de comerț și industrializare în anii ’80, argumentul multor economiști ai vremii era că, în medie, acest nou flux de produse ieftine a fost benefic pentru America – chiar dacă mulți și-au pierdut locurile de muncă în fabricile din țară. Însă un alt segment de populație a avut avantaje – bunuri ieftine la Walmart și Target sau orice altceva derivat din costurile mici ale produselor din China. Teorema spunea la vremea aceea că valoarea a ceea ce câștigăm este mai mare decât valoarea a ceea ce pierdem. Însă “problema este că sunt alte persoane de fiecare parte a liniei”, a spus Deaton. Televizoarele mai ieftine, de exemplu, s-ar putea să nu compenseze pierderea salariului care întreține o familie, deși, în paralel, executivii companiilor ar putea beneficia atât de profituri mai mari, cât și de bunuri mai ieftine. Acest câștig vine în detrimentul redistribuirii.
Un mare pas făcut de Deaton este faptul că și-a anunțat public schimbarea de perspectivă – gest nu foarte frecvent printre marile nume în economie și a declarat “Dacă ai ajuns să ai un Premiu Nobel, dar ești speriat de ceea ce spun oamenii despre tine, atunci poate este ceva în neregulă.”
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.