Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a raportat pierderi anuale de 3,2 miliarde de franci elveţieni (3,62 miliarde de dolari) pentru anul 2023, ca urmare a majorării dobânzilor, conform Reuters. Acest rezultat financiar înseamnă că SNB nu va putea plăti dividende pentru al doilea an consecutiv, iar aceasta este doar a treia oară în ultimii 32 de ani când SNB nu plăteşte dividende.
Cu toate acestea, aceste pierderi reprezintă o îmbunătăţire semnificativă faţă de recordul de pierderi de 132,5 miliarde de franci elveţieni înregistrat în 2022. Mai multe bănci centrale importante au raportat, de asemenea, pierderi în 2023, din cauza dobânzilor mai ridicate impuse pentru a contracara inflaţia, care le-au forţat să plătească miliarde băncilor comerciale. Luna trecută, Bundesbank (Banca Centrală a Germaniei) a raportat pierderi de 21,6 miliarde de euro pentru 2023, în timp ce Banca Centrală şi Ţările de Jos a înregistrat pierderi de 3,5 miliarde de euro.
Pentru SNB, câştigurile de pe urma deţinerilor de aur şi dobânda obţinută la împrumuturile de urgenţă acordate în timpul salvării Credit Suisse nu au fost suficiente pentru a compensa costul înăspririi politicii monetare. Inflaţia în Elveţia este mult mai scăzută decât în ţările vecine, cu rata inflaţiei ajungând la 1,2% în februarie, cel mai lent ritm de creştere din ultimii doi ani şi jumătate.
Este puţin probabil ca pierderile să afecteze politica monetară, având în vedere că preşedintele Thomas Jordan, care a informat vineri că va demisiona la finalul lunii septembrie, ar urma să anunţe în 21 martie decizia SNB privind dobânzile.
„Nu cred că neplata dividendelor va duce la presiuni politice asupra SNB deoarece este atât de evident succesul politicii monetare. Rata inflaţiei a revenit la ţinta SNB mai rapid decât la orice altă bancă centrală importantă”, a apreciat Karsten Junius, economist la J.Safra Sarasin.
Anul trecut, SNB a înregistrat un profit de patru miliarde de franci elveţieni de pe urma poziţiilor sale în valută şi un câştig de 1,7 miliarde de franci elveţieni de pe urma deţinerilor sale de aur (1.040 tone). De asemenea, instituţia a realizat un profit de 1,4 miliarde de franci elveţieni de pe urma împrumuturilor de urgenţă de 168 miliarde de franci elveţieni acordate în timpul salvării Credit Suisse.
Din punct de vedere legal, SNB are statutul unei corporaţii în care majoritatea acţiunilor sunt deţinute de Guvernul federal elveţian şi cele 26 de cantoane. Există, de asemenea, aproximativ 2.000 de investitori privaţi care primesc dividende dar care beneficiază de drepturi de vot extrem de limitate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania