Forbes România invită reprezentanții mediului de afaceri și specialiștii în domeniu să-și exprime opiniile despre implementarea proiectului e-Factura, realizat de Ministerul Finanțelor, pentru a vedea modul în care a fost pregătit și lucrurile care pot fi îmbunătățite la acest sistem de facturare electronică.
Iată ce ne-au răspuns Leonard Mărgărit, Managing Director DBH Group, Simona Relevici, Managing Partner NOA Digital și Mihai Rusu, Partener Talentor.
Cum considerați că a fost pregătit proiectul e-Factura de către Ministerul Finanțelor, lansat la 1 ianuarie 2024? (infrastructură, comunicarea etc)?
Leonard Mărgărit, Managing Director DBH Group: Fiind un utilizator activ al unei aplicații de facturare care a comunicat într-un mod proactiv noile schimbări de raportare a facturilor, apreciez că Ministerul Finanțelor a făcut un pas important în relația cu contribuabilii. La nivel de comunicare, ministerul nu a excelat prin definiție, inclusiv pe acest subiect, dar trecând peste aprecierile personale, aș aprecia că infrastructura a făcut față, neașteptat de bine. Într-adevăr noi emitem facturi de ordinul zecilor lunar și poate că și aplicația de facturare folosită și-a făcut treaba integrându-se într-un mod cât mai nativ cu aplicațiile ministerului, dar noi putem spune că am fost mulțumiți.
Simona Relevici, Managing Partner NOA Digital: Aș vrea să salut inițiativa Ministerului Finanțelor deoarece proiectul e-Factura reprezintă, totuși, un pas important în digitalizarea proceselor financiare. Consider că multitudinea de întrebări apărute după implementare relevă faptul că autoritățile au neglijat, cel puțin parțial, un aspect esențial, și anume comunicarea eficientă cu mediul de afaceri. Acest lucru a generat incertitudini și întrebări, în special în ceea ce privește integrarea cu sistemele de facturare existente. În general, pentru ca astfel de inițiative să aibă parte de implementări reușite, este nevoie de o comunicare clară și proactivă.
Mihai Rusu, Partener Talentor: Comunicarea a fost întotdeauna un punct nevralgic pentru ANAF și implicit Ministerul de Finanțe, instituția „reușind’’ să-și păstreze acest renume și cu ocazia implementării sistemului e-Factura. De altfel, „maximul’’ acestei disfuncționalități în comunicare a fost atins cu două zile înainte de lansarea sistemului de pe 1 ianuarie 2024, zi care a coincis cu o zi liberă de weekend, când lumea era oricum mai degrabă concentrată pe ultimele pregătiri pentru ultima zi din an. Ca infrastructură aferentă acestui demers „curajos’’ (menționez acest lucru pentru că în alte țări care au implementat cu succes acest demers întregul proces a durat până la cinci ani de zile), pot spune că și în acest caz, ministerul de resort a dat dovadă de o pregătire total deficitară, erorile de sistem apărând încă din primele zile ale implementării, în ciuda comunicării „triumfaliste’’ pe care însuși ministrul de finanțe a încercat să o lanseze în spațiul public.
Care sunt dificultățile pe care le-ați întâmpinat până acum în utilizarea facturii electronice din partea SPV?
Leonard Mărgărit, Managing Director DBH Group: Până acum nu am întâmpinat nicio dificultate majoră, poate mai trebuie pe ici pe colo anumite adaptări ale unor funcționalități, cum ar fi posibilitatea trimiterii facturii în mod automat către SPV în momentul când o trimitem către client, dar sunt convins că dezvoltatorul aplicației noastre de facturare se gândește deja la acest lucru.
Simona Relevici, Managing Partner NOA Digital: Am întâmpinat câteva provocări și, din discuțiile cu alți utilizatori, nu am fost singura companie aflată în aceste situații. Una dintre dificultăți este respingerea e-Facturilor din cauza inexactităților sau a lipsei datelor de localizare ale clientului, ceea ce a necesitat un efort suplimentar pentru a asigura acuratețea informațiilor. De asemenea, am observat o sincronizare întârziată a bazelor de date între sistemul nostru și platforma SPV, provocând întârzieri și dificultăți în procesarea tranzacțiilor.
Mihai Rusu, Partener Talentor: Sursa dificultăților în utilizarea sistemului SPV constă în chiar diferitele erori în utilizarea sistemului – de la facturi dublate (există un caz celebru de „dublare’’ a nu mai puțin de 3.000 de duplicări a unei facturi încărcate în sistem) până la erori în crearea profilului în sistem și blocări efective ale acestuia care au generat ambiguitate și inadvertențe în utilizarea sistemului ce au dus, pe bună dreptate, la un grad ridicat de frustrare în rândul contribuabililor.
Care sunt sugestiile dvs pentru Ministerul Finanțelor (ANAF) pentru îmbunătățirea acestui sistem e-Factura?
Leonard Mărgărit, Managing Director DBH Group: Comunicați mai mult cu noi, contribuabilii, faceți echipe de lucru în parteneriat cu mediul de afaceri și nu neapărat funcționari și asteptăm cu interes închiderea acestui flux de raportare venituri într-o declarație completată automat de către ANAF, fără a mai fi nevoie neapărat de input-ul contabilului.
Simona Relevici, Managing Partner NOA Digital: Pentru îmbunătățirea sistemului e-Factura, recomand Ministerului Finanțelor să implementeze un program de asistență și suport mai robust, prin intermediul căruia să poată fi soluționate rapid problemele. De asemenea, ar fi benefică implementarea unui sistem digital de feedback, unde utilizatorii să poată raporta diverse tipuri de probleme pe care le întâmpină și să ofere sugestii de îmbunătățire. Din nou, subliniez importanța unei abordări centrate pe utilizator în dezvoltarea continuă a acestui sistem, pentru a asigura o tranziție fluidă și eficientă pentru toate părțile implicate.
Mihai Rusu, Partener Talentor: O bună parte a erorilor apărute în primele zile ale utilizării acestui sistem au fost deja remediate și sperăm că, până la momentul la care acesta va deveni obligatoriu, prin prisma amenzilor care vor fi aplicate în cazul neutilizarii exclusive a acestuia, să avem un sistem funcțional în totalitate. Ca sugestie, ar fi tratarea cu celeritate a tuturor spețelor apărute în piață, întrucât au apărut informații cu privire la diverse disfuncționalități ce țin de particularități ale diverselor industrii ce formează întregul ecosistem economic românesc. În opinia mea, această implementare ar fi trebuit să se facă etapizat – pornind de la marii contribuabili, apoi cei mijlocii și abia la final cei ce reprezintă marea masă a contribuabililor, microîntreprinderile. O altă sugestie ar fi că ministerul să deruleze o campanie corectă de informare, cu accent pe microîntreprinderi, care în marea lor majoritate nu au departamente de contabilitate și fiscalitate și nu își permit consiliere fiscală externă, de multe ori fiind copleșite de schimbările bruște legislative și care sunt de cele mai multe ori total ‘’opace’’ pentru antreprenorul de rând.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.