Forbes România invită reprezentanții mediului de afaceri și specialiștii în domeniu ca să-și exprime opiniile despre implementarea proiectului e-Factura, realizat de Ministerul Finanțelor, pentru a vedea modul în care a fost pregătit și lucrurile care pot fi îmbunătățite la acest sistem de facturare electronică.
Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România
- Care sunt principalele schimbări și beneficii pe care sistemul e-Factura le aduce pentru mediul de afaceri din România?
Obligativitatea facturării electronice este una dintre măsurile incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru creșterea gradului de conformare a contribuabililor, precum și descurajarea tentativelor de fraudă. Datele transmise de autoritățile române Comisiei Europene arată că extinderea obligației de e-facturare în relația dintre companii va reduce decalajul de TVA cu cel puțin 5 puncte procentuale până în 2026, față de nivelul înregistrat în 2019. Astfel, estimarea autorităților este că măsura va duce la o creștere a colectării TVA și a impozitelor directe de cel puțin 1,5 miliarde de euro. Având în vedere că bugetul de stat continuă să înregistreze dezechilibre mari și că guvernul caută soluții de consolidare fiscală, măsurile de digitalizare și reformă a ANAF sunt cele care vor aduce beneficii reale pe termen lung pentru contribuabilii corecți. România are probleme serioase la încasarea TVA, fiind de mulți ani pe primul loc în UE la deficitul de colectare a acestei taxe, de 36%. Practic o treime din suma pe care bugetul ar trebui să colecteze din TVA se pierde în principal din cauza evaziunii. Alte state, cum ar fi Polonia, Bulgaria, au redus acest deficit de încasare la câteva procente prin măsuri de reformă a administrației fiscale, în special prin digitalizare.
- Cum s-au pregătit companiile pentru implementarea obligatorie a sistemului e-Factura și care sunt pașii esențiali pe care trebuie să-i urmeze?
Conform unui sondaj realizat de PwC România în toamna anului trecut, 58% dintre companiile respondente începuseră pregătirea pentru implementarea RO e-Factura, iar 17,5% finalizaseră implementarea, instalarea și testarea unei soluții. Doar 22% nu făcuseră niciun demers.
Principalele motive care au condus la întârzierea finalizării procesului de implementare a e-Factura au fost, potrivit respondenților: timpul necesar pentru adaptarea sistemului ERP și stabilirea regulilor de transformare a datelor și lipsa unor explicații clare din partea autorităților privind obligativitatea RO e-Factura.
- Care este impactul pe care îl are adoptarea e-Factura asupra proceselor financiare și contabile ale companiilor, în special în ceea ce privește auditul și asistența fiscală?
Acest proces presupune o serie de analize interne, modificări de ordin tehnic, alocarea de resurse umane, dezvoltarea sau contractarea unor aplicații, precum și de resurse financiare suplimentare.
Având în vedere că este necesară validarea unor elemente obligatorii care trebuie să fie prezente în acest format de factură, identificarea lor este în sine o provocare, unele dintre ele având asociate codificări specifice care vor fi incluse în factura în format .xml, de exemplu codurile de taxă, codurile NC, tipul facturii, unitățile de măsură etc. De asemenea, unele companii utilizează mai multe sisteme ERP în vederea emiterii facturilor, astfel încât acest proces trebuie efectuat pentru fiecare model de factură utilizat, din sistemele informatice aferente.
Companiile care primesc/emit un volum semnificativ de facturi sunt în poziția implementării unei soluții IT care să ajute la automatizarea acestui proces de transmitere electronică a facturilor. În acest sens, pașii principali în procesul de implementare implică revizuirea datelor și a proceselor, sesiuni de design, stabilirea fluxului de date și maparea datelor pentru a respecta formatul RO e-Factura.
- În opinia dvs, e-Factura va conduce la combaterea evaziunii fiscale?
Introducerea e-Factura ar trebui să diminueze frauda și evaziunea fiscală și să se reflecte în venituri bugetare mai mari. Pentru contribuabili sunt beneficii indirecte care vor însemna un climat concurențial mai echitabil, controale fiscale mai eficiente pentru că vor exista date ce vor putea fi analizate de fisc astfel încât să fie mult mai bine țintite împotriva evaziunii.
Începând cu 2014, OECD a calculat un impact al introducerii facturilor electronice și a ajuns la concluzia, deloc surprinzătoare, că facturarea electronică a fost foarte utilă pentru creșterea nivelului de conformare fiscală a contribuabililor. De altfel, Comisia Europeană calculează în fiecare an impactul evaziunii fiscale în colectarea de TVA și s-a estimat că pierderile potențiale de venituri din TVA atribuite neintroducerii cerințelor de raportare a facturilor în format digital cumulează spre 27 de miliarde de euro pe an.
- Cum vedeți evoluția și adaptarea firmelor la această schimbare în gestionarea documentelor fiscale și financiare? Ce tendințe anticipează în acest context PwC România?
Companiile din România trebuie să-și adapteze sistemele interne pentru a emite facturile electronice și a le transmite prin RO e-Factura. Imposibilitatea emiterii facturilor electronice în conformitate cu noua obligație ar putea afecta procesele interne ale companiei, precum și relația comercială dintre parteneri, având în vedere că pot exista parteneri care ar putea refuza plata unei facturi dacă aceasta nu a fost emisă și transmisă prin RO e-Factura.
- Cum considerați că a fost pregătit proiectul e-Factura de către Ministerul Finanțelor, lansat la 1 ianuarie 2024? (infrastructură, comunicarea etc)
Implementarea e-factura nu a fost pregătită suficient în România și dacă ne uităm la experiența altor țări vedem că intervalul de testare și pregătire este mai lung de unu până la doi ani. De exemplu, Polonia a anunțat la finalul anului 2022 că intenționează să implementeze facturarea electronică în relația B2B de la 1 ianuarie 2024, dar în 2023 a amânat obligația pentru 1 iulie 2024. Chiar zilele trecute, ministrul finanțelor polonez a declarat că implementarea nu poate avea loc în acest an, deci este a doua amânare, ca urmare a problemelor tehnice și erorilor identificate și a decis să facă un audit extern al sistemului și consultări publice cu contribuabilii.
România a primit autorizarea din partea Consiliului Uniunii Europene de a introduce obligația de a emite numai facturi electronice în relația comercială B2B (Business to Business) de la 1 ianuarie 2024. Inițial, acest sistem a fost implementat pentru operatorii economici în relația cu autoritățile contractante ale statului, B2G (business to government), ulterior devenind obligatorie și în contractele încheiate în relația B2B (business to business), în măsura în care acestea au ca obiect produse cu risc fiscal ridicat.
Sistemul pentru B2B a pornit la 1 ianuarie cu anumite probleme, așa cum știm, iar Ministerul Finanțelor a anunțat mai multe corecții pe măsură ce le identifică. Acest lucru arată că o perioadă mai mare de testare ar fi fost utilă atât pentru contribuabili, cât și pentru autorități.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.