Activitatea pe piața imobiliară rezidențială a continuat să se contracte, atât pe partea de cerere, cât și pe cea de ofertă, arată cel mai recent raport al BNR. Tendința va continua, date fiind scăderea numărului de autorizații eliberate și creșterea costurilor de construcție.
Numărul locuințelor terminate în primul semestru al anului curent, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a scăzut la nivel național cu 2%, iar volumul lucrărilor de construcții în primele 9 luni ale anului 2023 s-a diminuat cu 7,2% (serie brută) față de perioada similară a anului precedent, deși există disparități importante la nivel regional.
“Așteptările pentru perioada următoare sunt de continuare a acestei tendințe, dată fiind pe de-o parte scăderea semnificativă, de 24%, a autorizațiilor de construire pentru clădirile rezidențiale, iar pe de altă parte menținerea ritmului susținut de creștere a costurilor de construcție pentru clădirile rezidențiale (+15% în primele 9 luni ale anului 2023 față de aceeași perioadă a anului 2022)”, arată raportul BNR.
În primele nouă luni ale anului, tranzacțiile imobiliare au consemnat un recul, atât la nivel național (-18%), cât și în principalele centre regionale (-21% în București și Iași, -16% în Constanța, -14% în Cluj, -10% în Brașov).
Se remarcă anumite discrepanțe la nivel teritorial, în ce privește activitatea de tranzacționare, cea mai importantă scădere regăsindu-se în județul Olt (-68%), urmat de Teleorman (-55%), în timp ce la polul opus se situează județele Călărași (+23%) și Alba (+21%).
“În România, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale în T2 2023 au rămas relativ constante față de anul precedent, însă la nivel regional disparitățile se mențin importante, urmând asimetriile în dezvoltarea economică. Județul Cluj se situează în topul regiunilor cu cele mai ridicate prețuri ale locuințelor: 2.329 euro/mp, apartament în bloc, conform ANEVAR, la T2 2023”, se spune în raport.
Costurile ridicate de construcție continuă să pună presiune pe prețurile locuințelor noi, intensificând creșterea acestora comparativ cu locuințele existente. În ceea ce privește accesul populației la piața imobiliară rezidențială, indicatorul preț pe venit pune în evidență eterogenități importante în plan regional, înregistrând valori care variază între peste 11 ani în Cluj sau Constanța și 7 ani în București.
Raportul mai arată că expunerea sectorului bancar față de piața imobiliară rezidențială se menține semnificativă, reprezentând 68% (septembrie 2023) din totalul creditelor acordate sectorului populației. În schimb, au scăzut creditele acordate prin programul guvernamental Prima Casă/Noua Casă, ajungând la 30% din totalul creditelor ipotecare la septembrie 2023, de la circa 47% în urmă cu 5 ani.
În plus, o problemă persistentă pentru piața creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor, principalele 6 centre regionale deținând 60% din volumul creditelor ipotecare, dintre care 35% sunt concentrate în regiunea București-Ilfov.