Criza bugetară a Germaniei a dat un nou impuls reformării limitelor autoimpuse pentru împrumuturile guvernamentale, chiar şi în rândul conservatorilor din opoziţie, în contextul în care nevoia de investiţii depăşeşte obsesia politicii anterioare pentru corectitudinea fiscală.
O hotărâre a Curţii Constituţionale din 15 noiembrie împotriva unei manevre bugetare pentru a ocoli ”limita datoriei” Germaniei a dat peste cap planurile financiare ale coaliţiei cancelarului Olaf Scholz, notează Reuters.
De asemenea, hotărârea a indicat că guvernul actual şi cele viitoare ar trebui să respecte spiritul pragului respectiv, care limitează un deficit bugetar structural al guvernului la 0,35% din produsul intern brut, chiar dacă nevoile de cheltuieli cresc.
Liderii de afaceri şi politici se tem că Berlinul nu va putea finanţa răspunsuri la provocările tot mai mari, de la schimbările climatice la războiul din Ucraina.
Cea mai mare economie a Europei a suferit deja ani de subinvestiţii cronice, contribuind la stagnarea sa actuală, avertizează economiştii.
Solicitările pentru reforma regulii bugetare sunt în creştere, chiar şi în rândul conservatorilor, a căror plângere a determinat decizia instanţei, iar cei care se află la putere la nivel de stat se declară deschişi la o nouă dezbatere.