Din anul pandemic 2020 și până în prezent, jucătorii din industria alimentară au încercat să se adapteze noii realităţi: valurilor de creşteri de preţuri din zona producătorilor şi multiplelor modificări fiscale.
Cu toate acestea, din strategiile de reziliență ale producătorilor din industria alimentară locală nu a lipsit dezvoltarea liniei de business destinată extinderii internaționale.
„Industria alimentară resimte din plin provocările generate de inflaţie, de scăderea puterii de cumpărare a românilor. Chiar dacă vânzările au crescut, ca cifră de afaceri – pe fondul creşterii preţurilor, în ceea ce priveşte volumele, marfa vândută, asistăm la o scădere sensibilă faţă de anul trecut mai ales pe segmentul produselor de calitate, al specialităţilor alimentare”, explică pentru Forbes România Adrian Negrescu, consultant economic și manager Frames, companie specializată în servicii de consultanță strategică și de dezvoltare pentru mediul de afaceri și administrația publică centrală și locală.
Într-un astfel de context, producătorii români din industria alimentară au trecut în prim-planul managementului reducerea gamelor de produse prezente la raft, focusul pe produsele mai accesibile publicului larg, dar și campaniile de promovare bazate pe preţ şi gramaj.
„Spuneam, în primăvară, că mulţi dintre români vor ajunge să meargă la hipermarket ca la muzeu, mai mult să admire produsele decât să le cumpere. Din păcate, pe multe segmente, s-a ajuns în această situaţie şi perspectivele lui 2024 nu arată mai bine”, explică Adrian Negrescu, care menționează că marea problemă a industriei o reprezintă, în continuare, scăderea tot mai accentuată a puterii de cumpărare a românilor.
Potrivit fondatorului Frames, chiar şi în marile aglomerări urbane, în oraşele mari, se simte un vânt de criză din prisma scăderii volumelor tranzacţionate.
„Reducerea gramajelor și modificările de produs sunt menite să ajute la menţinerea vânzărilor însă este din ce în ce mai greu pentru majoritatea companiilor să îşi menţină targeturile în condiţiile în care concurenţa devine tot mai acerbă, iar modificările fiscale ce intră în vigoare de la 1 ianuarie vor accentua şi mai mult dificultăţile din piaţă”, completează pentru Forbes România, consultantul economic. Singura veste bună, susține acesta, este că s-a depășit vârful inflaţiei şi toate prognozele indică o temperare a scumpirilor în noul an. Pentru jucătorii din retailul alimentar, acest lucru aduce un gram de stabilitate, însă e ca o picătură într-o mare de probleme. Mai este şi cealaltă faţetă a crizei. În astfel de situaţii, cei care au curaj, planuri pe termen lung şi lichidităţi financiare pot câştiga cote nesperate de piaţă.
SURSA: FORBES ROMÂNIA, pe baza datelor INS
„2024 va aduce, cu siguranţă, o accentuare a preluărilor de afaceri în sectorul alimentar, o consolidare a prezenţei multinaţionalelor în domeniu şi o extindere a comerţului modern”, concluzionează Adrian Negrescu.
Privind însă către tabloul industriei alimentare globale, aici, de mai bine de aproape doi ani, retailerii și producătorii de bunuri de consum sunt blocați în negocieri dure cu privire la prețuri, fricțiunile începând în anul 2021 din cauza blocajelor provocate de COVID-19 pe lanțurile de aprovizionare. La începutul anului 2023 disputa s-a agravat ca urmare a costurilor mari la materii prime și energie, creșterea prețurilor la produsele de baza, de la pâine și până la carne și lapte, accentuând o criză a costului vieții în Europa.
SURSA: FORBES ROMÂNIA, pe baza datelor INS
De exemplu, în primele trei săptămâni ale lui 2023, britanicii au plătit cu 16,7% mai mult pentru alimente, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit companiei de cercetare Kantar. În SUA, indicele produselor alimentare, ce include și mesele acasă dar și la cafenele și restaurante, a crescut cu 10,4% în anul 2022, notează Reuters.
Practic, per total, spun analiștii, consumatorii din întreaga lume vor plăti mai mult pentru alimente în acest an comparativ cu anul trecut.
Mark Schneider, directorul Nestle, cel mai mare producător de alimente din lume, declara la începutul lui 2023 că grupul elvețian va fi nevoit să majoreze și mai mult prețurile produselor alimentare, pentru a contracara costurile mai mari de producție pe care nu le-a transferat încă în totalitate asupra tarifelor finale ale produselor.
„Investitorii vor plăti o primă pentru companiile care vor demonstra că au puterea de stabili prețurile în portofoliul lor de produse, fără a afecta în mod negativ volumele și cota de piață”, explică la rândul său, Jack Martin, manager la Oberon Investments.
De asemenea, și Bruno Monteyne, analist la Bernstein, consideră că producătorii de bunuri de consum vor continua să majoreze prețurile până când își vor recupera profitabilitatea: „singurul lucru care poate opri acest fenomen sunt consumatorii care vor începe să se orienteze, mai rapid, spre mărcile proprii ale magazinelor și dacă prețurile la materiile prime vor continua să scadă, atunci nu va mai fi nevoie de majorări de prețuri”.
În 2021, industria alimentară globală, potrivit Deloitte România, era evaluată la 8 trilioane de dolari. Revenind în peisajul alimentar autohton, în acest al treilea an plin de incertitudini, jucători cunoscuți, cel puțin din industria cărnii, s-au focusat puternic pe extinderea businessului peste hotare, prin intrarea produselor lor, în special, pe piața din SUA. Un exemplu în acest sens este grupul Cris-Tim. La jumătatea lunii mai,unul dintre cei mai mari producători din industria locală a cărnii a primit acreditarea de a exporta salamul de Sibiu IGP pe piața din Statele Unite. Conform auditului, compania a parcurs toate etapele ce au permis îndeplinirea cerințelor suplimentare pe sănătate animală necesare în vederea exportului de salamuri crud-uscate din România în Statele Unite ale Americii. Fondat în urmă cu trei decenii de către familia Timiș, grupul Cris-Tim își comercializează produsele în 18 țări europene. În prezent, pentru Cris-Tim, exportul reprezintă o pondere anuală în cifra de afaceri de peste 12 procente. Peste 35% dintre produsele Cris-Tim exportate fac parte din categoria de salamuri. Acestea sunt urmate de mici, parizer, specialități și cârnați.
SURSA: FORBES ROMÂNIA, pe baza datelor INS
În aceeași lună ( mai – n.red.), își anunța intrarea pe piața din SUA și producătorul român de preparate din carne din Vaslui, Vascar. Astfel, Vascar a primit acreditarea de a exporta pateuri și conserve din carne de porc pe piaţa din Statele Unite în urma unui audit al Food Safety and Inspection Service (FSIS) efectuat în România.
„Ne bucurăm că după un efort susținut al autorităților și producătorilor locali, redeschiderea pieței Statelor Unite ale Americii a fost posibilă pentru produsele din carne din țara noastră. De altfel, produsele Vascar au fost prezente pe cele mai exigente piețe ale lumii (SUA, URSS, Germania și Franța) încă dinainte de 1989, când fabrica purta denumirea de Industria Cărnii Vaslui”, declara la acea vreme Vlad Ciuburciu, directorul general al companiei.
În prezent, Vascar exportă produse marcă proprie în țări precum: Anglia, Italia, Spania, Germania, Franța dar și în alte țări din Europa și Africa. Înfiintată în anul 1984 la Vaslui, Vascar este o companie cu capital 100% românesc. Astăzi, compania este unul dintre principalii producători de preparate din carne și conserve din România, oferind produse sub mărcile Vascar și Moldova în Bucate.
Conform datelor Registrului Comerțului, în prezent în industria alimentară locală activează peste 11.000 de companii, cu mai mult de 175.000 de angajaţi.