Intenția Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masă exclusiv sub forma cardurilor digitalizate și de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar și bugetului de stat, arată concluziile unui studiu realizat de Frames.
Companiile ce oferă servicii de servire a mesei ar putea raporta o scădere a cifrei de afaceri de până la 30%, iar asta va însemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei. La nivelul întregii economii, efectele financiare negative sunt de o amploare și mai mare, având în vedere că mulți români folosesc tichetele de masă în magazinele alimentare, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Măsurile fiscale anunțate pe surse și aflate în dezbaterea coaliției de guvernare vor avea efecte negative în economie, spun analiștii.
Dincolo de suprataxarea microîntreprinderilor, de creșterea taxelor în sectorul imobiliar și majorarea TVA la o serie întreagă de servicii, peste 3 milioane de români s-ar putea trezi, peste noapte, fără o sursă financiară importantă – tichetele de masă.
Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme să renunțe la ele, în condițiile în care nu au buget prevăzut pentru a susține taxele către stat. O altă măsură controversată vizează includerea posibilității de a livra sumele asociate tichetelor de masă și sub formă de bani cash.
,,Dincolo de taxarea tichetelor, posibilitatea ca acestea să fie oferite în bani cash spulberă, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masă, pentru achiziția de alimente etc. Ultimul draft al ordonanței permite, practic, ca banii cash să poată fi cheltuiți pentru țigări, pentru alcool, pentru păcănele și pentru orice altceva. În plus, dacă tichetele de masă pot fi folosite exclusiv pe teritoriul României, adică în economia românească, sumele în bani vor putea fi folosite oriunde, fără niciun fel de trasabilitate”, se arată în analiza Frames.
Mai mult, spun analiștii, nu va mai exista certitudinea că aceste sume sunt fiscalizate, banii putând fi folosiți în orice domeniu, chiar și acolo unde nu se plătesc taxe și impozite.
,,Spre deosebire de numerar, tichetele sunt, de asemenea, instrumente eficiente în lupta împotriva diferitelor forme de corupție și a utilizării frauduloase sau delincvente a mijloacelor de plată. Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor la bugetul de stat”, arată analiza.
Potrivit celui mai recent studiu OECD, tichetele pe card acordă protecție mai bună împotriva furtului, pierderii și eliminarea fraudei datorita plăților securizate și standardelor crescute în industrie, fiind instrumente pentru incluziunea socială și dezvoltarea locală.
În plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European și al Consiliului prevede că alimentele și/sau asistența materială de bază pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, în format electronic sau în alt format, cu condiția ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente să poată fi folosite numai pentru achiziționarea alimentelor și/sau a asistenței materiale de bază.
Potrivit analizei Frames, efectele deciziilor controversate privind tichetele de masă se vor vedea pe scară largă în economie, mai ales în sectoarele care au dezvoltat o ofertă specială dedicată acestei modalități de plată, precum restaurantele și bufetele din zona marilor centre de afaceri, firmele de food-delivery, fast-food-uri și alte unități de alimentație.
Analiza datelor financiare arată că afacerile companiilor din zona serviciilor de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea înregistra o scădere de peste 6 miliarde de lei în 2024, în condițiile în care, potrivit unui studiu APET, între 10 și 30% din afacerile acestora sunt focusate pe tichetele de masă.
Există însă firme pentru care tichetele de masă electronice reprezintă și 60-70% din afaceri.
,,Dacă nu va mai exista obligativitatea folosirii banilor în scopul achiziției de alimente, mare parte din aceste sume oferite cash vor fi folosite în alte scopuri.
La 35 lei/tichet, înmulțit cu 22 de zile lucrătoare, pentru mulți beneficiari va exista această tentație, iar efectele le vom vedea în declinul industriei serviciilor dedicate zonei de food”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
OECD apreciază în același studiu că tichetele acordate în format electronic prezintă „un potențial puternic de a reduce erorile și frauda, deoarece facilitează verificarea identității utilizatorului și a informatiilor privind valabilitatea” și reprezintă o oportunitate pentru guverne de a promova inovarea și digitalizarea.
Companiile din acest sector au înregistrat, în 2022, o cifră de afaceri de 19,8 miliarde de lei față de 3,4 miliarde lei în urmă cu 10 ani.
În 2023, estimările Frames indică faptul că această industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, marcând un rezultat istoric, pe fondul extinderii numărului de companii, a unităților de deservire și a ofertelor de servicii.