Cât de importante ar trebui să fie ecranele în școli? Folosirea ecranelor afectează dobândirea abilităților considerate esențiale?
Aceasta este dezbaterea care are loc în Suedia de câteva luni. Locul pe care ecranele și tehnologia digitală ar trebui să îl ocupe în școli este un subiect care a fost pus sub semnul întrebării de către profesioniștii în sănătate din Suedia, potrivit usanews.net.
În alte părți de lume aceste decizii sunt deja implementate, așa cum este cazul în Barcelona, unde Consiliul Municipal a scos dispozitivele tehnologice din sălile de clasă.
Ca rezultat al acestei dezbateri din Suedia, noul ministru al educației, Lotta Edholm, a amânat strategia Agenției Naționale pentru Educație Școlară (Skolverket) în planul său digital, prezentat în decembrie 2022. Argumentul a fost “să nu considerăm digitalizarea ca pe ceva implicit bun, indiferent de conținutul său”, iar ca rezultat se poate “trece cu vederea” manualele școlare, care, după cum a subliniat Edholm, au “avantaje pe care nicio tabletă nu le poate înlocui”.
Edholm nu este împotriva învățării competențelor digitale ale copiilor și nu elimină ecranele cu desăvârșire, dar accentuează importanța manualelor pe hârtie: “Raportul Pirls (privind înțelegerea lecturii) este un semn că avem o criză a lecturii în școlile suedeze. În viitor, guvernul dorește să vadă mai multe manuale și mai puțin timp petrecut în fața ecranului la școală”.
Suedia, o țară cu 10 milioane de locuitori, a obținut un scor de 544 în Raportul Pirls din 2021, peste media europeană (care este de 528), însă acest rezultat este mai mic cu 11 puncte în comparație cu raportul din 2016.
Faptul că elevii învață să citească și să înțeleagă ceea ce citesc este o premisă pentru învățarea globală, iar tehnologia face ca accentul pe acest obiectiv să fie diminuat.
În opinia ministrului educației din Suedia este îngrijorător faptul că abilitățile de citire scad în rândul copiilor și altinerilor, astfel încât școlile suedeze trebuie să se întoarcă la bază: “Trebuie să ne concentrăm pe abilități de bază precum cititul, scrisul și aritmetica”, a declarat Edholm recent, conform unor ziare suedeze.
Pentru a remedia situația, guvernul de centru-dreapta a anunțat recent că va aloca 60 de milioane de euro în acest an și 44 de milioane de euro anual în 2024 și 2025, respectiv, pentru a accelera revenirea manualelor școlare: “Aceasta face parte din revenirea lecturii în școală, în defavoarea timpului petrecut în fața ecranului”, a declarat ministrul.
Scopul programelor de finanțare anunțate este de a garanta un manual pentru fiecare elev și pentru fiecare materie.
De asemenea, guvernul suedez a investit semnificativ pentru achiziționarea de materiale didactice școlare și, în mod specific, echivalentul a aproximativ 4 milioane de euro pentru consolidarea dezvoltării limbajului, a lecturii și a scrisului.
Mai multe studii subliniază că formatul pe hârtie este mai eficient decât formatul digital în ceea ce privește învățarea lecturii, conform profesorului Enric Prats de la Universitatea din Barcelona: “Știm că ceea ce ajută cel mai mult este cititul pe hârtie, liniștit, calm și dacă este însoțit de voce, cu atât mai bine”, precizează el. Cu toate acestea, el pune la îndoială faptul că doar trecerea la carte în format digital va rezolva problema înțelegerii lecturii. În opinia sa, acesta este un aspect de care sunt responsabili toți profesorii (nu doar cei de limbă) și care ar ajuta la generarea unei obișnuințe de citire la copii, deși știe că este un obiectiv pe care nu îl vor atinge cu toții.
Pe lângă revenirea la învățarea esențială precum cititul, guvernul suedez dorește ca profesorii să se concentreze asupra muncii lor didactice. Ministerul educației a anunțat miercuri crearea unei comisii pentru a analiza povara birocratică asupra profesorilor. “Școlile suferă de boala documentației”, a afirmat Edholm, care a precizat că nu se dorește ca profesorii să predea mai multe ore sau să muncească birocratic mai mult, ci, dimpotrivă, să își elibereze timp pentru “planificare, revizuire și desfășurarea muncii didactice, fără a fi constant stresați de alte sarcini”.