Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, au prezentat un prim pachet de măsuri, care ar urma să permită încadrarea în ținta de deficit bugetar, estimată la 4,4% din PIB. Măsurile se referă la: restructurări în sectorul bugetar, reducerea posturilor și comasări, reducerea cheltuielilor cu telefonia, diurnele și voucherele de vacanță.
Noile măsuri fiscale sunt considerate de către premierul Marcel Ciolacu drept „prima reformă reală în ceea ce privește sistemul bugetar”. Sunt peste 50 de măsuri, care au fost discutate în cadrul Coaliției. Premierul spune că nu este vorba de recesiune în România, ci de lucruri asumate în fața Comisiei, pentru a nu risca blocarea fondurilor europene.
„E pentru prima oară când un guvern al României își asumă o astfel de abordare. (…) Îmi asum în totalitate aceste reforme chiar dacă ele deranjează anumite persoane”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu se declară sigur de reușita evitării riscului de blocare a fondurilor europene, “printr-o negociere corectă cu Comisia și un plan foarte corect și asumat”.
“Munca” la stat pare că se confruntă cu prima sa reformă.
“Cred cu tărie că toate măsurile propuse de dl ministru Marcel Boloș sunt corecte. E timpul ca cei care muncesc să primească salarizarea corespunzătoare. Cei care merg la serviciu să se joace pe Solitaire să caute în altă parte acest mod de a munci. E incredibil unde a ajuns acest fenomen”, a anunțat premierul Ciolacu.
Sursa citată a menționat că prin tot acest pachet se va crea un echilibru macroeconomic și că noile măsuri au efecte imediate, dar și indirecte.
“Sunt plafoane în ceea ce privește sporurile, nu putem avea sporuri mai mari decât salariul de bază, nu poți avea pensii speciale mai mari decât veniturile și să te pensionezi la 40 de ani. (…) Îmi asum în totalitate aceste reforme, chiar dacă ele deranjează anumite persoane”, a mai precizat premierul Ciolacu.
“Primul pas îl face statul pentru ceea ce înseamnă partea de reduceri de cheltuieli publice. Este un plan de reducere a cheltuielilor cu două componente majore: prima legată de peformanță și a doua de disciplina financiară,” a declarant ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Au fost anunțate măsuri pe patru paliere: autoritățile și sectorul public, companiile de stat și companii de subordonare locală – total personal angajat 250.000 de salariați, care au costuri de 14 miliarde de lei. Pe al treilea palier sunt instituțiile publice autonome, iar al patrulea palier este legat de consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor.
Reducerea numărului de secretari și subsecretari de stat cu 20%
“Numărul de posturi vacante se reduce: avem în evidență 204.000 de funcții vacante. Nu va putea funcționa un serviciu dacă nu sunt minim 10 persoane în subordine. Nu va funcționa o direcție generală dacă nu sunt minim 40. Astfel funcția de șef de birou se desființează,” a declarant ministrul Finanțelor.
Alte măsuri se referă la: cumulul sporurilor – care nu mai poate depăși salariul de bază, voucherele de vacanță – care există în paralel cu indemnizația de vacanță, iar prin noile măsuri rămâne doar voucherul pentru cei care au venituri salariale sub 10.000 de lei brut. Voucherul costă statul 1,8 miliarde de lei, potrivit surselor citate.
De la 1 ianuarie 2025 ar urma descentralizarea serviciilor publice de la nivel central: direcțiile de sport, cultură, DSP, inspectoratele școlare și apropierea acestor servicii de cetățeni, urmând ca până la această dată tranferul către autoritățile județene să se realizeze treptat.
“Instituțiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală nu mai pot funcționa dacă au sub 50 de posturi ocupate și dacă se suprapun cu alte instituții. Ordonatorii de credite trebuie să decidă care intră în comasare, reorganizare sau transfer. E o decizie de oportunitate,”a mai spus Marcel Boloș.
La companiile de stat, numărul consilierilor directorilor generali și ai directorilor va fi redus cu 50%.
“Numărul maxim de membri în CA, Consilii de supraveghere este de maxim 7 persoane. Remunerația are o componentă fixă – se reduce la maxim 3 salarii, componenta variabilă – maxim 6 salarii, dar în anumite condiții. Să nu fie pierderi contabile, datorii. Nu faci treabă, nu iei componenta variabilă,” a precizat ministrul Finanțelor.
Noi reglementări apar și pentru achiziții – la achiziția unui autoturism, de exemplu, de 100.000 de euro, atunci când media este de 30.000 de euro, se impune un control.
‘Institutele de cercetare sunt institutele naționale, dar și în subordinea SGG sau Parlament care au activitate similiară sau nu-i caută nimeni pentru activitatea lor – reducere 20%. Pot fi comasate. Ordonatorii de credite vor stabili lista celor care se comasează,” precizează Marcel Boloș.
Comasarea capacității instituționale a MF are două consecințe: o reducere de personal cu 15% – proporțional pentru funcții de conducere și execuție și o reducerea cu 15% a cheltuielilor de funcționare, care este o măsură obligatorie.
“Noi am adoptat facilități fiscale, foarte bine. Ce s-a întâmplat în realitate: au ajuns zone de optimizare fiscală. Ce înseamnă: cum să folosim facilitățile să mă ducă să nu plătesc bani la stat. Nu aștept aplauze. Nu este decizia lui Boloș, e decizia Coaliției,” a mai spus ministrul Boloș.
Măsurile de combatere a evaziunii fiscale se referă la un proiect de OUG pentru redevențe, iar guvernul promite că unele dintre ele vor crește considerabil.
Toate deciziile prezentate de ministrul Boloș fac referire la cheltuieli.
“Pe partea de venituri nu vă pot răspunde, pentru că nu este o decizie în Coaliție,” a conchis ministrul Boloș.