Datoria publică globală a ajuns în 2022 la nivelul record de 92 trilioane de dolari din cauza împrumuturilor guvernamentale, iar povara returnării acestor costuri este resimțită cel mai puternic în ţările în curs de dezvoltare, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
“Pieţele par să nu fie afectate încă, dar oamenii sunt. Unele din cele mai sărace ţări din lume sunt forţate să aleagă între achitarea datoriilor sau slujirea poporului”, le-a spus jurnaliştilor Antonio Guterres, secretarul general al ONU, citat de Reuters.
Datoria internă şi externă a crescut la nivel global de peste cinci ori în ultimele două decenii, depăşind ritmul de creştere al economiei, care s-a triplat din 2002 până în prezent.
Ţările în curs de dezvoltare deţin aproape 30% din datoria publică globală, din care 70% sunt reprezentate de China, India şi Brazilia.
Totodată, 59 de ţări în curs de dezvoltare au un nivel de îndatorare de peste 60% din PIB.
Creditorii privați, cum ar fi deținătorii de obligațiuni și băncile, reprezintă 62% din datoria publică externă totală a țărilor în curs de dezvoltare.
„Țările se confruntă cu alegerea imposibilă de a-și achita datoriile sau de a-și servi cetățenii”, se spune în raport.
În Africa, această participare a creditorilor a crescut de la 30% în 2010 la 44% în 2021, în timp ce America Latină are cea mai mare proporție de creditori privați care dețin datorii publice externe pentru orice regiune, la 74%.
În plus, sistemul financiar mondail a făcut ca accesul ţărilor în curs de dezvoltare la finanţare să fie inadecvat şi scump, în condiţiile în care plăţile nete ale dobânzilor datoriei depăşesc 10% din venituri în cazul a 50 de economii emergente.
Potrivit ONU, este necesară introducerea unui mecanism de reeşalonare a datoriei.