British American Tobacco, Japan Tobacco International, Philip Morris Trading și Imperial Tobacco, care dețin împreună 95% din piața autohtonă a tutunului, au transmis autorităților un punct de vedere oficial față de eventualitatea creșterii accizelor.
Potrivit celor patru companii producătoare de tutun, dialogul dintre autorități și mediul de afaceri este vital în cazul deciziei Ministerului de Finanțe de a nu ține cont de Calendarul de acciză. „Trebuie spus de la bun început că românii plătesc deja cele mai mari taxe aplicate produselor din tutun dacă se ține cont de puterea de cumpărare. Pentru a-și putea cumpăra un pachet de țigări, un român trebuie să lucreze de două ori mai mult decât cetățeanul european mediu, decât un grec sau decât un italian, de 3 ori mai mult decât un german sau un olandez și de 5 ori mai mult decât un luxemburghez”, spun producătorii, care au anexat și un index de specialitate.
Adresa a fost transmisă premierului Marcel Ciolacu, președintelui Senatului, Nicolae Ciucă, vicepremierului Cătălin Predoiu, care este și ministrul Afacerilor Interne, ministrului Finanțelor, Marcel-Ioan Boloș, ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan Radu Oprea, și consilierului de stat din cadrul Guvernul României Florin-Marian Spătaru.
5,5 milioane de consumatori români
În documentul transmis, companiile iau o poziție critică față de intenția Ministerului de Finanțe – apărută în spațiul public – de a crește substanțial și „peste noapte” accizele aplicate produselor din tutun, fără a ține cont de Calendarul de acciză, adoptat în urmă cu 12 luni sau de impactul pe care o astfel de decizie l-ar avea asupra celor 5,5 milioane de consumatori români, asupra companiilor corecte și veniturilor bugetare.
Potrivit informațiilor apărute în spatiul public, de la 1 septembrie, accizele pentru țigări, jocuri de noroc și băuturi non-alcoolice, precum sucurile, ar putea să crească cu 10%.
„Companiile BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco, care dețin circa 95% din piața legală a produselor din tutun din România reprezintă un pilon principal pentru economie, buget și exporturi și au demonstrat de-a lungul anilor că sunt parteneri constanți și solizi ai statului român”, se arată în adresa transmisă autorităților.
Contribuția tutunului la balanța de plăți – circa 1,1 miliarde de euro
Conform documentului, numai în anul 2022, cele patru companii au virat la bugetul statului român circa 20 de miliarde lei, suma reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții. Mai mult, veniturile încasate din accizele aplicate produselor din tutun s-au situat pe un trend crescător în ultimii cinci ani.
Astfel, conform ultimei execuții bugetare, veniturile provenite din accizele pe tutun au crescut cu 22%, fiind singurele care au avut o evoluție foarte bună, în condițiile în care veniturile din accizele pe energie au rămas în zona negativă.
„Evoluția se datorează atât menținerii la niveluri ridicate a volumelor țigaretelor și produselor din tutun încălzit comercializate în România (țigaretele reprezentând peste 95% din totalul produselor din tutun și cu nicotină comercializate în țara noastră), concomitent cu creșterea anuală predictibilă a valorii accizei aplicabile, dar și scăderii graduale a comerțului ilicit cu acest tip de produse”, se arată în documentul comun.
Companiile atrag atenția că, pe plan local, BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco angajează direct aproape 6.000 de salariați, având trei fabrici în România și creează o valoare adăugată semnificativă pe lanțul comercial. În 2020, România a devenit al doilea producător european de țigarete, după Polonia și la egalitate cu Germania.
Cei patru producători subliniază rolul industriei în susținerea economiei. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2022 totalul exporturilor de produse din tutun a fost de circa 1,5 miliarde de euro, contribuția pozitivă a tutunului la balanța de plăți fiind de circa 1,1 miliarde de euro.
„Pentru a putea continua această tendință ascendentă, inclusiv a contribuțiilor la bugetul de stat, producătorii și importatorii de produse din tutun și nicotină au nevoie de predictibilitate a cadrului de reglementare și a celui fiscal, precum și de un dialog constant și coordonat cu autoritățile relevante în vederea dezvoltării unui cadru legislativ coerent, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene”, au transmis companiile.