Ne gândim des la ce am spune persoanei care am fost la 20 de ani, de la înălțimea vârstei și experiențelor noastre actuale, multe, variate, dureroase sau fascinante. Multe texte au fost scrise pe această temă. Mai puțin însă ne gândim la ce sfat am da persoanei noastre de peste nu știu câți ani.
Mulți dintre noi își trăiesc viața ca și cum ar fi eterni, ca și cum nu vor îmbătrâni. Ne uităm la cei mai în vârstă decât noi, părinți, bunici, colegi, manageri, și parcă nu ne convin multe la ei, ne testăm răbdarea în relație cu ei. Ni se par desueți, înceți, ne purtăm cu ei de parcă ar avea neuroni lipsă și i-am găsit dându-se cu poarta, ca să recurg la o expresie mai colorată, pe care o foloseam unii dintre noi când eram mici.
Uităm că și ei au contribuit la cine și ce suntem noi acum, că fără părinți sau bunici noi nu existăm, că un manager ne-a dat o șansă, a văzut ceva bun la noi, într-un moment în care aveam nevoie ca cineva să ne recunoască, să ne valideze.
Uităm toți, mai mult sau mai puțin. Gândiți-vă la cum vă dați ochii peste cap sau pufniți când un părinte sau un coleg mai mare de vârstă vă roagă să îi explicați cum funcționează Instagram, TikTok, Slack sau cum să facă reels.
Vă propun să vă gândiți la cei din jur, mai mari, și să vă imaginați că veți ajunge la acea vârstă. Ce vă enervează acum la ei va exista și la voi, într-un fel sau altul. Cum ați vrea să fiți? Ce vă propuneți pentru ca mintea să rămână agilă?
Iată ce sfaturi mi-aș da mie, cea de la 70 de ani:
Să fii curioasă, interesată de multe subiecte, de mersul lumii;
Să fii blândă; mulți devin amari, resemnați;
Să înveți permanent ca să îți menții mintea tânără;
Să taci și să nu dai sfaturi necerute;
Să faci exerciții fizice;
Să te fi cunoscut pe tine, să apreciezi cine și cum ești; să nu te agăți de alții, să nu fii asemenea iederei care se agață de ce găsește în jur;
Să nu intri în rol de victimă – de orice fel, din orice cauze, fie lipsă de bani, singurătate, dificultăți fizice – nimănui nu îi place compania plângăcioșilor eterni;
Să citești și să recitești cărți multe, astfel încât să îți păstrezi mintea bine mobilată;
Să găsești niște proiecte în care să te implici, chiar dacă vei fi plătită puțin; e important să fii activă, utilă, să pleci de acasă cu un scop;
Să faci plimbări pe jos ca să îți menții o formă fizică bună și să îți aerisești mintea, să schimbi aerul;
Dacă vei alege să îți vopsești parul în continuare, să nu aștepți până se vede părul alb de două degete înainte de a merge la coafor. Alege: alb sau vopsit! Dar asumă-ți alegerea. Altfel, e dizgrațios.
Să încerci să nu acumulezi prea multe haine și alte nimicuri de care „poate vei avea nevoie”; atașamentul față de astfel de obiecte e un semn de bătrânețe. 🙂
Să porți ceea ce îți vine bine; poate ai tu impresia că ești ca la 45 de ani, dar nu ești, mintea poate fi mai rapidă, corpul are alt ritm.
Să te bucuri de fiecare zi, fără a te gândi la ce se poate întâmpla negativ.
Beneficiul unui astfel de exercițiu este că, dacă ne gândim la viitor, avem șanse să ni-l construim cum vrem. Dacă ne gândim doar la sfaturile pentru versiunea noastră mai tânără, sigur că putem influența pe cineva. Dar nu mai putem face mare lucru pentru noi.
Așadar, ce sfat ți-ai da ție, cel / cea de la 70 de ani?