”Este optimismul antreprenorilor români ancorat în realitatea de business?” a fost principala temă a dezbaterii organizate de Impetum Group marți, 13 iunie 2023, dezbatere ce face parte din demersul CONFIDEX, cel mai amplu studiu pro-business din România creat de Impetum Group.
La dezbatere au participat Andrei Cionca, CEO Impetum Group, Costin Borc (SNEF), Mihai Bordeanu (Dacia România), Liviu Zăgan (Holde Agri Invest) și Tiberiu Moisă (Banca Transilvania).
În România, indicele de încredere a managerilor în economie este 50,2, iar în SUA e de 42, unde 87% din manageri se așteaptă la o recesiune de scurtă durată. În Europa de Vest, acest indice de încredere este 53, în recuperare după minimul din semestrul trecut, când era 24. În China, acest indice de încredere este 74.
Potrivit lui Andrei Cionca, CEO Impetum Group, managerii au acum o percepţie optimistă pusă pe seama rezilienţei, subliniind că este importantă şi viteza cu care mergem înainte.
”În cei trei ani pe care i-am măsurat până acum, eram ca în povestea cu lupul: ne aşteptam tot timpul să vină vremuri grele, indicele de încredere era sub 50, ceea ce însemna că managerii români sunt mai mult pesimişti, eram rezervați. Se aşteptau tot timpul la o evoluție înspre o scădere economică, lucru ce nu a fost confirmat de datele oficiale care au venit cu o anumită întârziere. De aceea studiul CONFIDEX este foarte important, deoarece el ne oferă înainte un indicator de percepție, pe care ulterior o să îl verificăm și cu datele oficiale. Am încercat să vedem și ce gândesc și cei mai mari jucători din private equity, pentru că în esență ei sunt cei care mișcă lumea, ei sunt cei care pun în capital sume – de multe ori nu înțeleg ordinul de mărime al sumelor despre care vorbesc oamenii din private equity, mă refer la jucătorii mari. Cumva, dinamica gândirii lor de astăzi influenţează economia de mâine”, spune Andrei Cionca.
Costin Borc, director în cadrul grupului SNEF pentru Africa şi Europa Centrală şi de Est, a vorbit de câteva aspecte care îngrijorează, precum dobânzile sau inflația ridicată. Acesta este de părere că guvernul ar trebui să înţeleagă că economia românească poate creşte mult mai repede dacă ar fi mai mulţi oameni în populaţia activă.
„Pe mine ceea ce mă îngrijorează cel mai tare este lipsa forţei de muncă calificată, pe care o vedem de niște ani de zile, dar aud acum foarte multă lume care spune: dacă aș avea 50 de oameni în plus, aș face 40% profit mai mare. Asta este o problemă evident demografică, pe care o știm încă dinainte de căderea comunismului. România a fost o țară care a avut o demografie foarte proastă, mai degrabă asemănătoare vestului Europei, însă care nu e deloc adresată. Aici e nevoie de politici publice”, a precizat Costin Borc, care a fost totodată ministru al Economiei.
La rândul său, Mihai Bordeanu, country manager la Dacia Romania, este de părere că managerii sunt obligați să fie optimiști.
”Eu cred că suntem obligați cumva să fim optimiști. Altfel spus, dacă ești pesimit, e o greșeală tactică azi. Când îți intră 30 de miliarde de euro în casă și tu ești pesimist, ai o problemă. Mă refer la Planul Național de Redresare și Reziliență. Dar nu e numai asta, ne uităm la dinamica piețelor, lumea are nevoie de mobilitate”, a spus Mihai Bordeanu.
Reprezentanul Dacia Romania a vorbit și de suprapunerea mai multor crize, inclusiv criza din sectorul de logistică, în care se caută 10.000 de şoferi pentru a transporta materii prime și produse în Europa.
Liviu Zăgan, CEO Holde Agri Invest, este de părere că resursa umană este o problemă globală.
”Eu nu cred că există probleme, există doar soluții. Nu cred că mai trebuie să ne gândim atât de mult la cum să facem să găsim mai mulți oameni, că nu cred că se poate. Cred că ar trebui să ne gândim la cum să automatizăm mai mult, să eficientizăm din punctul de vedere tehnologic al proceselor”, a spus acesta.
El consideră că suprafeţele mari vin cu o eficienţă de scară şi cu o profitabilitate care te ajută să aduci şi mai multă tehnologie şi să faci mâncarea mai sănătoasă.
”În agricultură e mai rău decât la furnal, nu poţi să opreşti producţia. Agricultura merge bine înainte. Trimestrul I, II e o perioadă de cheltuială, de investiții pentru agricultori. Abia din luna iulie încep să apară încasările. Lucrăm deja o suprafață destul de importantă, de 13.000 de hectare, suntem în curs să preluăm și alte suprafețe. Lucrăm cu mai multe ferme, puncte de lucru, şi încercăm să organizăm tot ce înseamnă dotare tehnică în linie cu ce se poate face mai automat şi performant”, a precizat Liviu Zăgan.
În opinia sa, faptul că agricultura are un procent mare din PIB în România nu e un lucru bun, deoarece alte ţări au o pondere a agriculturii sub 1%, pentru că produc alte lucruri cu valoare adăugată mai mare.
”Faptul că a scăzut consumul, s-a redus activitatea economică pe anumite paliere nu ar trebui să ne surprindă si nu ar trebui interpretat negativ acest lucru deoarece acestea au fost semnalele pe care oamenii le-au primit de la politica monetara, pentru că asa se trateaza inflatia. În momentul în care a apărut această nouă prioritate, lupta cu inflația, cam prin toată Europa și prin America și peste tot pe unde era inflație, singurul medicament pe care îl cunoaștem, care tratează inflația cât de cât eficient, este să ne reducem cheltuielile, să reducem consumul în așa fel încât să dăm un semnal către direcția din care vin cauzele scumpirii prețurilor să o lase mai moale, pentru că avem limita noastră până unde putem accepta creșteri de prețuri”, adaugă și Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania.
Acesta afirmă că este o ”producție de tranzacții de credite” de finațare mai mare în fiecare an.
”Acum trebuie să începem să fim mai precauţi. Noi nu suntem atât de rău faţă de momentul de la care am plecat, din punctul de vedere al inflaţiei. Mergea totul bine de mulţi ani, aşa că ne tot aşteptam la ceva negativ, iar în 2020 a venit pandemia”, a mai afirmat el.
El consideră că nu există o formulă pe care s-o urmăm şi care să ne rezolve toate problemele, iar criza forţei de muncă arată că suntem într-o problemă de dezvoltare.