Un nou studiu, realizat de o echipă de climatologi şi publicat de European Geosciences Union, arată că suprafaţa platformei de gheaţă a Antarcticii a crescut cu peste 5.300 de kilometri pătrați în perioada 2009-2019.
Noile observaţii confirmă concluziile profesorului J. Ray Bates, ale cărui cercetări au arătat că tendinţele nivelului de gheaţă de mare polară oferă puţine motive de îngrijorare, potrivit News.ro.
„În 2007, Al Gore ne-a spus că nivelul gheţii arctice se prăbușește. Acum este clar că s-a înşelat complet. De fapt, tendinţele privind gheaţa de pe mare sunt un antidot pentru alerta climatică”, a spus profesorul Bates.
Straturile de gheaţă din Antarctica oferă susţinere calotei de gheaţă, stabilizând fluxul de gheaţă. În ultimii 50 de ani, observaţiile prin satelit au arătat că stratuile de gheaţă se prăbuşesc, se subţiază şi se retrag.
Cu toate acestea, există puţine măsurători ale schimbării la nivelul întregii Antarctici în zona platformei de gheaţă.
Pentru a măsura modificarea poziţiei frontale a zonei pe 34 de straturi de de gheaţă din Antarctica, din 2009 până în 2019, au fost folosite datele din satelit.
Observaţiile arată că platforma de gheaţă din Antarctica a câştigat 661 gigatone de masă de gheaţă în ultimul deceniu.
În ultimul deceniu, o reducere a suprafeţei din Peninsula Antarctica (de 6.693 kilometri pătrați) şi Antarctica de Vest (5.563 kilometri pătrați) a fost depăşită de creşterea suprafeţei în Antarctica de Est (3.532 kilometri pătrați) şi de marile platforme de gheaţă Ross şi Ronne-Filchner (14.028 kilometri pătrați).
Cea mai mare retragere a suprafeței de gheață a fost observată pe platforma Larsen C, unde s-au pierdut 5.917 kilometri pătrați de gheaţă în 2017, iar cea mai mare creştere a suprafeţei a fost observată pe platforma de gheaţă Ronne din Antarctica de Est, unde un progres treptat în ultimul deceniu a condus la o creştere a suprafeţei cu 5.889 kilometri pătrați.