Candidații cu vârste de peste 45 de ani sunt în continuare căutați în domenii precum proiectare, consultanță financiară, arhitectură, sectorul financiar și management, dar au șanse reduse de angajare în sectorul de vânzări, unde sunt preferați cei de 25-35 ani.
„Peste 70% dintre candidații cu vârste cuprinse în intervalul 45-60 ani cu care interacționez spun că vârsta este un criteriu eliminatoriu și că nu sunt contactați de recrutori”, spune Cristina Profeanu, consultant în domeniul resurselor umane.
Una dintre caracteristicile candidaților de peste 45 de ani este faptul că aproape toți au studii superioare, iar cei mai mulți provin din domenii precum vânzări, contabilitate, HR, juridic sau administrativ.
Totodată, 40% dintre aceștia au petrecut în medie cinci ani la locurile de muncă anterioare, în timp ce restul de 60% au o perioadă medie de retenție de aproximativ șapte ani.
Deși, în general, nu sunt interesați să angajeze persoane de peste 45 de ani, angajatorii sunt nemulțumiți și de candidații cu vârste între 18 şi 24 de ani din cauză că aceștia nu au experiență, cer salarii nejustificate în raport cu pregătirea lor și există riscul să își schimbe des locul de muncă.
Deocamdată, categoria de salariați între 30 și 35 de ani pare să fie preferată de către angajatori, deși multe companii au început să nu le mai acorde beneficii precum munca de acasă.
”Mulți candidați de peste 45 de ani au dificultăți în acceptarea unor șefi mai tineri decât ei. Asta și pentru că mulți confundă vârsta cu expertiza”, a adăugat Profeanu.
Aproximativ 65% din populația României are între 15 și 64 de ani, echivalentul a 12,4 milioane de cetățeni. Dintre aceștia, doar 8,1 milioane (sau 65%) sunt activi în piața muncii, iar acest procentaj plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE).
Una dintre consecințele acestui fenomen este că România are cea mai scurtă perioadă de activitate în câmpul muncii din UE.
O altă problemă este că din rândul populației active cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, doar 45,6% sunt prezenți în piața muncii, iar una dintre explicații este că mulți români ies la pensie la vârste mici. Pentru românii care însă ies la pensie la 65 de ani, speranța medie de viață este de doar 14,7 ani, cu aproape cinci ani sub media UE.