În perioada 2014-2021, aproximativ 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs, iar 15% din numărul clădirilor din sistem sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, arată cel mai recent raport al Curţii de Conturi a României (CCR) privind managementul resurselor umane şi dezvoltarea infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti.
În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare al posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%, notează Agerpres.
„În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie”, se menţionează în raport.
La nivelul anilor 2014-2021, analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul unităţilor sanitare spitaliceşti din subordinea Ministerului Sănătăţii a concluzionat că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani.
„Aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea Ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, iar două unităţi sanitare (Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi) au în administrare 10 clădiri încadrate în Clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbuşire în cazul unui cutremur”, se mai arată în raportul citat.
De asemenea, auditul CCR a scos la iveală că 46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte.
Potrivit sursei citate, 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost pentru achiziţia de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.
În perioada analizată, din cele 12 obiective de investiţii, anexă la bugetul aprobat al Ministerului Sănătăţii în perioada 2014 – 2021, au fost finalizate doar şapte obiective, celelalte fiind în curs de realizare. Nu s-a construit nicio unitate sanitară nouă cu paturi, cu excepţia reamenajării Institutului Regional de Oncologie Iaşi. Construcţia Institutului Regional de Oncologie Timişoara, de la data înfiinţării ca obiectiv de investiţii în curs de finalizare în subordinea Ministerului Sănătăţii (anul 2009) şi până la finalul anului 2021, nu a fost demarată, se mai concluzionează în raportul CCR.
Curtea de Conturi a României a realizat, în anul 2022, o misiune de audit al performanţei privind managementul resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021, la Ministerul Sănătăţii.
Obiectivul general al auditului a vizat evaluarea modului în care, în perioada 2014-2021, Ministerul Sănătăţii a asigurat, în cele 58 de unităţi sanitare spitaliceşti aflate în subordinea/ coordonarea sa, nevoia de personal sanitar şi infrastructură sanitară, fiind urmărită, în raport cu cele două paliere analizate, îndeplinirea criteriilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.