Articol de opinie scris de prof. dr. Ovidiu Dîmbean – Creța, rectorul școlii de afaceri ASEBUSS
Una dintre cel mai frecvent întâlnite întrebări pe care și-o adresează managerii și antreprenorii din România la începutul acestui an este cum să-și ”calibreze” investițiile într-un context economic incert, în așteptarea unei crize care întârzie să vină. Înainte de a fi profesor la ASEBUSS am trecut prin mai multe perioade de criză care m-au prins în rolul de director financiar, iar câteva dintre lecțiile învățate atunci se pot aplica și astăzi, când nevoia de reducere a cheltuielilor este dublată de necesarul de a face investiții diversificate, cu riscuri diversificate.
- Fiți flexibili și cu mintea deschisă, chiar și la idei care vă dezavantajează personal
Managementul trebuie să fie format din profesioniști care să fie deschiși la idei noi și care au o minte flexibilă, dar și curajul să ia măsuri și să se adapteze la mișcările din piață. Întâmpinarea unei crize nu necesită o pregătire specială, pentru că de multe ori crizele din companii au cauze interne. Când am fost director financiar la producătorul de electrocasnice Arctic în perioada 2001- 2003 (înainte de vânzarea companiei către grupul Arcelik din Turcia), am fost nevoiți să restructurăm circa 10% dintr-un total de peste 2.000 de angajați, o măsură extrem de dificil de luat pentru că eram principalul angajator din Găești. Pe lângă această măsură, din nevoia de restructurare și confruntați cu presiunea puternică venită din partea sindicatelor, am decis și ca managementul să rămână timp de trei luni fără salarii, pentru ca organizația să își revină, să își elimine pierderile să treacă pe profit. Pe lângă restructurarea echipei de vânzări și relansarea canalelor de distribuție a produselor, prin aceste măsuri am reușit să relansăm brandul Arctic în România în 2002. Astăzi, Arctic este liderul pieței de electrocasnice (cu o fabrică de frigidere și cu una de mașini de spălat) și a dat startul investițiilor masive în acest domeniu, astfel că România a devenit un hub regional al producției de astfel de produse. Iar știrile recente privind crearea unui mega-jucător pe această piață prin unirea forțelor Arctic cu cele ale Whirpool pe piața din Europa confirmă drumul spre succesul în business luat de această companie.
- Diversificați investițiile ca să minimizați riscurile
Într-o criză, rar se întâmplă să fie afectate toate sectoarele de activitate, toată economia națională, regională sau globală. Tocmai de aceea, managerii și antreprenorii care vor să fie mai precauți în cazul unei eventuale scăderi economice trebuie să încerce, pe cât posibil, să-și diversifice investițiile în așa fel încât să minimizeze și riscurile. Riscul se împarte în două mari categorii: risc sistemic/ de piață și risc de industrie/ de domeniu de activitate. Industria HoReCa, de exemplu, a fost un domeniu puternic afectat de criza sanitară, iar în afară de lobby-ul intens pe care l-au făcut reprezentanții domeniului pentru a primi ajutoare de la Guvern în perioada pandemiei, exemplele locale ne-au arătat că a fost și o oportunitatea pentru a veni cu idei noi de business adaptate noii realități. City Grill, de exemplu, și-a dezvoltat propria aplicație de livrare la domiciliu, iar brandul de cafea Nespresso a extins livrările și sâmbăta pentru a se adapta nevoilor clienților. Pot exista câștigători de conjunctură într-o criză – cum au fost, de exemplu, unele companii din farma sau firmele de curierat în perioada pandemiei – dar toate aceste câștiguri au la bază o diversificare a investițiilor, diversificare care nu se poate face fără ca CEO-ul/ antreprenorul care deține business-ul să fie deschis la ideile colegilor/ partenerilor de afaceri, pentru că singur nu le poți ști pe toate.
- Cu cât recunoașteți mai repede că ați greșit, cu atât veți pierde mai puțin
Să recunoști că ai greșit și să recunoști asta cât mai repede, indiferent dacă a fost o decizie de echipă sau o decizie individuală, este esențial pentru limitarea pierderilor. Adesea în business sunt făcute greșeli foarte mari după decizii bazate pe multe analize, propuneri și idei, iar cu cât o decizie are la bază o analiză mai complexă, cu atât e mai greu pentru un lider să recunoască că a greșit. Însă scurgerea timpului, în acest caz, echivalează cu creșterea pierderilor aduse în companie. Plecarea producătorului de telefoane Nokia de la Jucu (județul Cluj) după mai puțin de 5 ani de la înființarea companiei în România, dar și eșecul unor multinaționale din domeniul bricolajului (Obi, Bricostore, Baumax etc.) în fața companiei antreprenoriale Dedeman care a devenit între timp un gigant cu afaceri de peste 2 miliarde de euro sunt dovezi, în istoria de business a României, ale unor greșeli nerecunoscute la timp de către unii dintre liderii lor.
Dacă ne uităm la perioada începută în 2022 și care va continua în 2023, vedem că avem o suprapunere a mai multor crize – inflația, prețul energiei, războiul de la graniță, pandemia care încă mai produce efecte în economie și în sistemul sanitar etc.- care formează așa-numita ”furtună perfectă”. Indiferent de cât de intens vom simți efectele acestei crize așteptate, cred că efectele ei nu vor fi atât de deranjante pe cât pare. De ce? Pentru că managerii și antreprenorii din România s-au pregătit de ”luptă” – atât mental, cât și din punctul de vedere al bugetelor – , sunt mai flexibili, mai profesioniști, mai maturi și mai atenți la managementul riscurilor, dar și la cel al investițiilor. Și poate cel mai important: au încredere în echipele lor și și-au format oameni capabili să treacă cu bine atât în perioadele de criză, cât și în perioadele de creștere economică. Cel puțin asta reiese din discuțiile pe care le avem cu studenții si absolvenții scolii noastre, care are o comunicate de peste 1.500 de manageri și antreprenori.