După doi ani de pandemie, restricții, multe efecte și trenduri apărute în urma „noului normal”, mediul de afaceri local a primit o nouă provocare: conflictul de la granițele țării, cu toate implicațiile sale economice.
În acest neașteptat context, Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Agilitate. După doi ani de pandemie, companiile au fost nevoite să se adapteze unui nou context economic, dominat de incertitudini și dezechilibre. Semnalele de redresare economică de anul trecut au fost anulate de debutul conflictului din Ucraina și de efectele sale asupra sectorului energetic și lanțurilor de aprovizionare. Criza energiei și inflația pun presiune pe firmele românești, care se confruntă cu numeroase dificultăți legate de creșterea cheltuielilor, menținerea profitului și diminuarea vânzărilor ca urmare a reducerii consumului. Pentru a face față tuturor acestor provocări, companiile trebuie să reacționeze cu agilitate și să identifice măsurile potrivite pentru a-și restructura businessul și optimiza costurile operaționale.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Evoluția conflictului din Ucraina și nivelul record al inflației au fost principalele motive de îngrijorare pentru activitatea iBanFirst desfășurată în România și în regiune. Rezultatele noastre sunt direct influențate de rezultatele clienților noștri. Creșterea inflației a condus la scăderea semnificativă a puterii de cumpărare, reflectată în reducerea consumului.
Totodată, evoluția impredictibilă a prețurilor materiilor prime și energiei a condus la o abordare mai precaută a companiilor ce efectuează operațiuni de import – export, pentru a-și proteja resursele financiare. Pe de altă parte, observăm o deschidere din ce în ce mai mare a companiilor din România către adoptarea soluțiilor moderne de eficientizare a costurilor aferente operațiunilor valutare.
În 2022, iBanFirst și-a continuat planurile de expansiune regională, prin deschiderea piețelor din Italia și Spania, dar și prin dezvoltarea piețelor lansate anul trecut: România, Bulgaria și Ungaria. Performanțele biroului din România reprezintă o surpriză plăcută, rezultatele fiind peste estimările inițiale. România este cea mai dinamică piață la nivel regional și a doua din Europa, după Franța, în ceea ce privește rata de adoptare a serviciilor fintech, depășind pragul de 300 de clienți corporate.
Din punctul nostru de vedere, IMM-urile din România au depășit faza de early adopters, care reprezintă un procent de adoptare de 15% al serviciilor fintech. Suntem în faza de early majority, lideri în acest domeniu fiind companiile care desfășoară servicii de import-export și care au nevoie de mai multă transparență și rapiditate în derularea plăților internaționale. Mai ales pe timp de criză, companiile mici și mijlocii nu-și mai pot permite să piardă timp sau bani, iar colaborarea cu iBanFirst le oferă acces la o platformă de tranzacționare de ultimă generație și la o echipă de specialiști cu expertiză în piața valutară.
La nivel european, platforma iBanFirst are un volum lunar al tranzacțiilor de 2 miliarde de euro, iar obiectivul este să ne dublăm această cifră până la sfârșitul anului.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Conflictul din Ucraina a influențat modul în care companiile implicate în comerțul internațional își desfășoară operațiunile. Volatilitatea ridicată de pe piața valutară a condus la scăderea apetitului de risc și la creșterea interesului companiilor pentru soluții de protejare împotriva fluctuațiilor monetare. În acest context, biroul iBanFirst din București a înregistrat o creștere de 300% a serviciilor de risk management furnizate clienților, ceea ce a contribuit la o creștere de 250% a volumului total de tranzacții în primul trimestru din 2022, raportat la ultimul trimestru al anului 2021. De asemenea, numărul IMM-urilor care și-au deschis cont pe platformă de tranzactionare iBanFirst s-a dublat în această perioadă, la 40 de companii noi.
Mulți clienți și-au reconsiderat strategia privind lanțul de aprovizionare, de exemplu, cei care obișnuiau să lucreze cu furnizori chinezi s-au orientat către parteneri din Europa de Est: pe fondul creșterii dolarului, devine mai puțin costisitor pentru firme să lucreze cu furnizori din țările europene și să evite transportul maritim.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
În ciuda situației actuale delicate, economia României își menține evoluția favorabilă, chiar dacă într-un ritm mai lent, depășind rezultatele înregistrate de majoritatea țărilor din regiune. Mediul favorabil al politicilor fiscale atrage investitorii străini, iar acest lucru stimulează exporturile și importurile țării. De asemenea, apartenența României la UE face ca aceasta să fie o piață competitivă, iar multe companii românești lucrează ca subcontractori pentru corporații globale (sectorul producției de automobile, IT, etc.).
În ceea ce privește punctele slabe, printre acestea se numără criza forței de muncă generată de emigrarea tinerilor educați, infrastructura deficitară, ineficiența administrației, precum și lipsa de transparență.
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
În primul rând, aș dori să felicit banca centrală pentru măsurile ferme de susținere, care au dus la o situație economică mai stabilă decât cea a omologilor săi europeni, și asta în ciuda unui mediu geopolitic fără precedent.
Aș dori să îndemn guvernul, în conformitate cu recomandările UE, să sprijine persoanele și companiile cele mai vulnerabile prin reducerea costurilor la energie în această perioadă.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Consider că în 2023 vor persista provocările generate de trei factori majori: evoluția războiului din Ucraina și riscurile unor noi perturbări ale lanțurilor de aprovizionare, criza costului vieții cauzată de presiunile inflaționiste și recesiunea economică.
Pentru piața valutară, perspectiva intrarii în recesiune înseamnă o reîntoarce la condițiile de volatilitate, precum și o depreciere a dolarului american. În ceea ce privește evoluția leului în următorul an, estimăm o depreciere a acestuia în raport cu euro. Cursul mediu anticipat pentru orizontul de 6 luni este de 4.95 – 4.98 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni acesta este de 5.03 – 5.05 lei pentru un euro.