Forbes România ainvitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.
Marian Ştirbescu, CEO Colltrain
- Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Iată o întrebare provocatoare. Ca să folosesc un singur cuvânt, aș spune CLARIFICARE. Pentru că 2022 a marcat revenirea treptată la “normalitate” în domeniu. Normalitate mai ales pentru cei care nu au avut posibilitatea sau dorința de a oferi sau consuma aceste servicii de training în formatul online. Cursurile au revenit în forță în sală și asta a fost o bucurie pentru mulți dintre angajați, deoarece nu au mai avut parte de training de mai bine de 18 luni, dar și pentru faptul că asta a fost o ocazie practică de a se cunoaște cu colegii angajați pe perioada pandemiei. O altă practică utilizată de către companii în această perioadă de “clarificare” a fost de a folosi sesiunile de training ca pe un punct de plecare pentru revenirea la birou în format temporar sau permanent.
Din punct de vedere al domeniului nostru, vedem o clarificare a abordării trainingului pentru viitor. Dacă în pandemie mulți au făcut training online doar de nevoie, susținând ideea că odată cu ridicarea restricțiilor trainingul va reveni 100% în sală, acum vedem că cele două forme se completează și oferă organizațiilor economii de buget prin flexibilitatea organizării. Per total, din a doua jumătate a anului 2022, domeniul trainingului și-a revenit, de asemenea, din perspectiva volumelor de livrare.
- Care au fost motivele de îngrijorare în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei, comparativ cu estimările de la începutul anului?
În orice perioadă de tranziție schimbarea vine cu ezitări, amânări și reevaluări ale deciziilor. Asta am anticipat și am observat în dinamica ultimelor luni. Rezultatele noastre sunt în creștere față de 2021 (când am avut o creștere de 10% față de 2020). Ipoteza de ușoară creștere a volumelor a stat la baza estimărilor pentru 2022 și acum, la finalul anului, constatăm cu bucurie acest lucru.
Pe de altă parte, în contextul general al creșterii costurilor, se pare că vom înregistra o scădere a profitului cu aproximativ 17%. Zona în care observăm creșteri peste așteptări ale numărului de clienți este în zona cursurilor de Agile, Leadership, Soft Skills și MS Office. Dincolo de calitatea conținutului de training, creșterile vin mai ales din oportunitățile de livrare la distanță astfel încât foarte rar avem în sesiunile de curs oameni exclusiv din zona București. Ne bucură să vedem clienți care altfel nu ne-ar fi călcat pragul, din motive de distanță, cum se alătură sesiunilor online.
O mică parte a creșterii vine din afara României pentru că livrarea de cursuri în limba engleză apare tot mai des ca o solicitare din partea companiilor cu echipe regionale. Am început deja investițiile pentru a răspunde cererii în creștere și sperăm că în câțiva ani să fim recunoscuți ca o companie cu capabilități solide în regiune.
- Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei?
Războiul din Ucraina este una din tragediile acestui secol. După cum am văzut, românii sunt alături de cei care suferă și oferă ajutor acolo unde se poate, în orice formă posibilă.
Privind la rece, iată câteva efecte pe care le-am observat, ca antreprenor:
Efecte negative
- Firmele de training lucrează pe baza unor legături formate în timp, pe încrederea venită din livrări de succes. Când clientul tău își pierde complet o bună parte din business, compania de training pierde și ea, cel puțin temporar.
- Incertitudinea prezentului și temerile pentru viitor au condus la o limitare a bugetelor sau cel puțin la renunțarea la programe mari, prin mutarea focusului pe servirea unor nevoi de training punctuale.
Potențial pozitiv
- Mutarea afacerilor în Rusia către vest a ajutat multe companii din România, Bulgaria, Polonia și Turcia prin preluarea a unei părți din încărcare, mai ales în zonele de software, outsourcing, comerț și transport. Asta a condus la creșterea necesarului de angajați calificați. Estimez o creștere minimală a volumelor de training oferite de companii, dar în mod cert o creștere a volumelor oferite de departamentele interne.
- Avem în momentul acesta în România cetățeni ucraineni cu calificări diverse care caută un job stabil. Eforturile imense de ajutorare ale refugiaților vin cu provocări în zona de inserție profesională iar efortul mare este în zona de recrutare și pregătire.
- Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România? (aici trebuie sa dezvoltăm un pic
Puncte tari: România are încă un avantaj comparativ în raport cu țările din vestul Europei, datorită costului mai redus al forței de muncă (acest lucru este mai puțin adevărat în sectoarele mai dinamice, cum ar fi IT&C). Aparent paradoxal, acest fapt este favorizat de nivelul mai redus de trăi și de performanța economică în general, aspecte care împiedică accesul la oportunități de finanțare și dezvoltare disponibile în țările mai dezvoltate.
Puncte slabe: Capitalul local este insuficient dezvoltat, ca de altfel și numărul investitorilor locali. La nivel macro, se observă instabilitatea politică și legislativă, birocratizarea excesivă, lipsa unei viziuni și a unor strategii de dezvoltare economică pe termen lung, care să favorizeze apariția unor centre (clusters) de competențe. Acestea vor împiedica România să fie un competitor pe piețele regionale, întrucât majoritatea start-up-urilor de succes vor migra către alte țări. Fără astfel de politici și strategii, România va juca un rol marginal ca centru de inovație și va fi privată de oportunitatea de a intra pe piețele ce vor fi deschise de tehnologiile emergente în viitor. Din această perspectivă, țările baltice ar putea fi un model pentru țara noastră.
În ceea ce privește oportunitățile, România ar putea fi un beneficiar important al efortului de reconstrucție al Ucrainei, odată ce războiul se va fi sfârșit. Dacă politicienii vor ști să joace inteligent, o parte din fluxurile de capital ce vor veni în regiune ca parte a efortului de reconstrucție se vor opri în România.
În plus, încheierea conflictului ar fi un semnal puternic, atât regional cât și global, de revenire economică și de creștere a încrederii investitorilor.
Amenințarea principală va fi prelungirea conflictului din Ucraina – și implicit adâncirea crizei economice – ce va expune companiile unei și mai mari lipse de finanțare, iar în cele din urmă chiar pericolului de faliment.
Economia României este foarte dependentă de performanțele economice ale principalilor parteneri comerciali majoritatea țări din UE), astfel că am putea “importa” foarte ușor eventuale problemele ale acestora, iar din păcate, contextul economic global nu este deloc unul liniștit sau predictibil. Acest lucru este cu atât mai probabil cu cât dezechilibrele macroeconomice ale României s-au adâncit în ultimii ani, iar guvernul ar putea fi nevoit să ia unele măsuri de creștere a fiscalității în viitorul apropiat.
- Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără pierderi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Pe la noi pe acasă avem o vorbă: “Bunicul meu pe când trăia, ieșea în poartă și zicea – astăzi plouă sau nu plouă… și așa era!”. Dincolo de glumă, oamenii de afaceri pot să ofere sugestii, iar guvernul o să facă ce știe mai bine, cu speranța că economia se “descurcă” cumva.
Desigur că vedem “poduri” între zile lucrătoare și nelucrătoare sau weekend-uri prelungite (1 Decembrie) care “omoară” business-urile de servicii, cu excepția retailului, turismului și a furnizorilor de combustibil.
Falimente vor fi, insolvențe la fel, dar cred că cele mai multe vor apărea în trimestrul al doilea din 2023, asta dacă nu vedem schimbări semnificative în economia europeană la care suntem direct conectați.
Personal, mi-aș dori ca guvernul să continue dezvoltarea de autostrăzi, să accelereze digitalizarea instituțiilor de stat și să ofere programe naționale de susținere a start-up-urilor din domenii relevante cu potențial de creștere la nivel global. Ca o remarcă sarcastică: shaorma și gogoașa se răcesc deja până la colț…
În altă ordine de idei, aș vrea să știu că pot să fac business în această țară fără teama de a vedea pe străzi tancurile unei alte armate invadatoare. De aceea, sper că investițiile în dotarea modernă a armatei române să miște și mai mult economia și să ne ofere sentimentul de siguranță de care avem nevoie. În felul acesta, economia o să se “descurce cumva”, iar Ministerul de Finanțe o să colecteze suficient.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2023?
Cele mai mari provocări la nivel mondial pentru industria de training în anul 2023 sunt accelerarea digitalizarii trainingului, adaptarea la o piață globală, cu oportunități fantastice de creștere, dezvoltarea noilor standarde de livrare de training la distanță. De asemenea, anticipez că în 2023 vom asista la începutul unei revoluții în industria de training, una făcută de noua generație de traineri, cu deschidere spre abordările digitale, spre noi formate, gata să îmbrățișeze și să împărtășească un nou mindset pentru a crea experiențe memorabile pentru cursanții din întreagă lume. O nouă generație de traineri dornici să democratizeze accesul la training și conținut.