FacebookTwitterLinkedIn

Forbes România a invitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.

Sergiu Manea, CEO BCR

Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?

Sergiu Manea: Dacă în 2021 vorbeam despre demitizare, anul acesta a fost despre schimbare și amvăzut cu toții o reformare la nivelul întregii societăți. Însă, în timp ce schimbarea ține de context, adaptarea oamenilor la schimbare ține de barierele psihologice cu care ne confruntăm. Iar 2022 ne-a făcut să investim mai mult timp și efort pentru a analiza riscurile și oportunitățile transformării societății. Eu, personal, îmi doresc să avem puterea să vedem 2022 ca anul schimbărilor în mai bine, când am pus în centrul preocupărilor valoarea colaborării și a solidarității.

Pentru business-uri, schimbarea a condus tranziția către economia digitală și verde, cu investiții în retehnologizare, automatizare, digitalizare, energie regenerabilă și reciclare. Iar mediul de business a înțeles că aceste soluții sunt parte din asigurarea continuității afacerii, din generarea de capital și de referințe pozitive. În ceea ce privește adaptarea, ea este un modus operandi pentru antreprenorii din România, care, indiferent de vechimea și dimensiunea business-urilor, dau dovadă de maturitate și ne inspiră prin reziliența creativă și tenacitate. De altfel, cred că noi toți trebuie să le mulțumim pentru eforturile pe care le depun. Pentru că sunt orientați spre dezvoltarea unor afaceri sustenabile, conștientizează vulnerabilitățile, sunt mai atenți la riscuri și iau toate măsurile ca să mențină locurile de muncă într-un context de piață complex.

La nivelul populației, schimbarea a antrenat o abordare prudentă a bugetului și creșterea preocupării legată de educație financiară, sustenabilitate și consum responsabil. Nu cred că greșesc când spun că am început anul pregătiți mental pentru reviriment și prosperitate și îl încheiem mai adaptați incertitudinii, după valuri succesive de șocuri: cel al războiului de la graniță, cel al inflației și cel al costurilor energiei. Toate acestea au dus la o erodare semnificativă a veniturilor, de aceea, un subiect recurent în discuțiile noastre cu clienții a ținut de înțelegerea contextului actual. Am purtat discuții simple despre reguli de bază: cum ne protejăm financiar de ce ne rezervă viitorul apropiat sau îndepărtat, cum economisim și cum investim. Și ne-am asumat să spunem: NU lua un credit. Fă o rambursare anticipată. Încheie o asigurarea de protecție a veniturilor. Hai să te ajutăm cu planificarea financiară a veniturilor pe modelul 50/30/20. Construiește rezerva de 3-6 salarii pentru fondul de urgență. Încearcă să diversifici investițiile. Urmează cursurile gratuite de educație financiară de pe Școala de Bani.

Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Sergiu Manea: Într-o societate în continuă schimbare, noi am rămas devotați misiunii noastre de a democratiza accesul la educație – financiară, antreprenorială și digitală. Pentru că doar prin educație putem să le oferim oamenilor independență în luarea deciziilor. Iar educația financiară e necesară pentru a înțelege schimbările din piață și pentru a lua decizii inteligente financiar indiferent de contextul pe care îl traversăm. De altfel, prin cursurile de educație financiară din cadrul Școlii de Bani și prin sesiunile de consiliere personalizată, dorința noastră este să îi ajutăm pe români să-și regleze relația cu banii din prezent și să descopere posibilitățile de dezvoltare pentru un viitor mai bun.

În ceea ce privește BCR, capitalizarea bună și rezultatele pe care le avem în primele nouă luni ale anului arată capacitatea noastră de a susține economia, dar și faptul că suntem un pilon de stabilitate și predictibilitate. Iar mesajul nostru, pe tot parcursul anului, a fost unul simplu: continuăm creditarea conform standardelor de risc.

De altfel, cred că e nevoie să ne uităm la oportunitățile lui 2022 și să atragem atenția asupra numărului record de companii care au fost finanțate de bănci anul acesta, la numeroasele surse de finanțare disponibile prin PNRR, la programul multianual 2021-2027 și la apetitul pentru investiții în România. Asta și pentru că rolul nostru, al băncilor, este să venim în sprijinul mediului antreprenorial. Iar noi, la BCR, susținem accesarea de credite, în special pentru tranziția geamănă către economia digitală și cea verde, precum și pentru oportunitățile de dezvoltare de proiecte care aduc împreună consumatorii, societatea și mediul înconjurător.

Forbes: Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiilor dvs ?

Sergiu Manea: Ne-am confruntat cu o criză într-un moment în care toată omenirea tânjea după relaxare. Și am avut puterea să transformăm criza într-un moment de recunoștință, pentru că reziliența și compasiunea pe care le-am văzut în acele momente arată cât de puternici putem fi dacă acționăm împreună. Pentru asta le mulțumesc colegilor mei, care au fost prezenți cu sufletul, cu empatie și răbdare, în timp real.

La acel moment, BCR a acționat pe două paliere de intervenție pe care le-am considerat extrem de necesare atât pentru români, cât și pentru ucraineni: adaptarea rapidă a fluxurilor și serviciilor, astfel încât să răspundă imediat nevoilor cetățenilor refugiați din Ucraina, și, totodată, prin acțiuni umanitare esențiale, așa cum sunt donațiile directe și susținerea ONG-urilor active în sprijinirea refugiaților.

Cea mai importantă intervenție a fost schimbul valutar cash hrivne-lei, la cursul BNR și fără alte comisioane, în limita a 1.000 de lei de persoană/pașaport ucrainean. BCR a fost singura bancă din România ce a oferit această posibilitate, schimbarea hrivnelor în lei însemnând un efort considerabil, care a angrenat modificări operaționale semnificative. În același timp, eram conștienți că este cel mai simplu mod pentru ca ucrainenii din România să poată dispune de finanțele proprii și am considerat că este un gest umanitar necesar.

Apoi, una dintre intervențiile pe care am considerat-o foarte importantă, pentru că venea ca o alternativă prin care cetățenii refugiați își puteau relua rutina și stilul de viață obișnuit, a fost dezvoltarea platformei de recrutare Jobs4ukr.com, destinată locurilor de muncă pentru refugiații din Ucraina. Proiectul a fost inițiat de InnovX-BCR, acceleratorul de inovare al băncii, împreună cu Jobful, start-up-ul românesc de tehnologie HR, alături de partenerii de tehnologie Druid AI, Microsoft și EY România.

De asemenea, încă din primul moment am instituit o politică de 0 lei costuri pentru operațiunile de daily banking – deschidere și administrare cont (lei, cu card George atașat; euro sau dolari), livrare card în România, emitere card în valută, retragere de numerar în lei de la casieriile și ATM-urile BCR, retragere de numerar în valută de la casieriile BCR, operațiuni la ATM-uri și POS-uri, plăți inter și intra bancare în România, transferuri către bănci din Ucraina, conversie valutară pentru plățile cu cardul în altă valută, conversie valutară hrivne-lei pentru cardurile emise în Ucraina.

Pentru a facilita accesul refugiaților ucraineni la informații, am mobilizat translatori în sucursalele BCR din nordul țării și am deschis o linie de asistență pentru servicii financiar-bancare 24/7, care a inclus un număr de telefon special, cât și o adresă de mail dedicată cetățenilor din Ucraina. De asemenea, am dezvoltat o secțiune pe site-ul BCR, în limba ucraineană, cu cele mai importante informații despre serviciile BCR și am realizat materiale de informare în limba ucraineană, care explicau serviciile și produsele de bază BCR.

Am creat o secțiune specială de donații online în George pentru sprijinul copiilor și tinerilor din Ucraina și am făcut donații financiare directe către Salvați Copiii , Crucea Roșie Română și Asociația Tinerilor Ucraineni din România – ONG-uri care s-au implicat susținut în criza refugiaților din Ucraina.

În plus, în momentul în care a izbucnit războiul de la graniță, am fost atenți la nevoia clienților de a înțelege ce se întâmplă în piață și am intervenit pentru a gestiona incertitudinile. De aceea, ne-am asumat să răspundem la fiecare întrebare legată de finanțe și evoluție economică și am dat startul campaniei Întreabă BCR. Timp de o săptămână, o echipă de experți din bancă au răspuns tuturor întrebărilor primite online și au oferit suport și informații adaptate pentru fiecare speță. În acest demers ni s-au alăturat o serie de influenceri, cu ajutorul cărora am transformat canalele de Social Media în forumuri cu informații financiare accesibile pentru toată lumea.

Însă toate aceste inițiative au făcut parte din firescul situației, care ne cerea să fim activi, prezenți, deschiși și transparenți.

Forbes: Care credeți că sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?

Sergiu Manea: Fiecare interacțiune din 2022 cu mediul de afaceri ne-a arătat că suntem într-un an al transformărilor, anul în care vorbim despre cum schimbarea este o investiție pentru obținerea echilibrului în business pe termen lung. De altfel, există o maturitate pe care o vedem la mediul de business, iar conversațiile noastre de astăzi se poartă în jurul impactului și al relevanței – investiții în digitalizare și retehnologizare, dar și investiții în tehnologiile curate și de mediu, de la energie regenerabilă, eficiență energetică, stocarea energiei și materiale noi.

În prezent, antreprenorii sunt mult mai interesați de consiliere și educație antreprenorială, lucrează pe scenarii alternative, acordă mai multă atenție planificării și evaluării riscurilor, sunt la curent cu tendințele și țin cont de ele în atingerea obiectivelor. Și vedem asta pentru că discutăm anual cu zeci de mii de companii de toate dimensiunile și există proiecte, idei și dorință de dezvoltare, așa cum există oameni foarte bine pregătiți.

Cu toate acestea, avem nevoie să ne creștem capacitatea de absorție a fondurilor europene. Fondurile sunt șansa pe care o avem pentru reducerea șomajului în anumite domenii, prin crearea de locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată. Sunt șansa pe care o avem pentru crearea unui mediu de lucru mai bun, prin stimularea investițiilor în tehnologizare, dar și prin procese de educație și calificare adaptate nevoilor actuale ale societății.

De aceea, cred că e important ca mediul de afaceri să urmărească schemele de ajutor la nivel european pentru a-și dezvolta business-urile. De altfel, noi în discuțiile cu mediul de afaceri facem apel ca antreprenorii să acceseze fonduri care sunt în linie cu strategia lor de business, pentru creșterea competitivității.

Forbes: Care credeți că sunt măsurile pe care Guvernul României ar trebui să le ia pentru că mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?

Sergiu Manea: Avem nevoie de o economie de piață funcțională, de o intervenție disciplinată pentru ca întregul lanț de valoare să funcționeze și de măsuri reale care să vină în ajutorul business-urilor. Consultările cu mediul de afaceri sunt cele de unde autoritățile își pot lua informații relevante: de la provocări, nevoi și până la posibile soluții. Primul contact pe care îl putem avea cu realitatea economică este prin mediul de afaceri. Și e important să aflăm cum simt ei încetinirea economiei, cum percep creșterea prețurilor pe întreg lanțul de distribuție și scăderea puterii de cumpărare a consumatorilor, cum văd plafonarea prețurilor la energie, politica fiscală, creșterea taxelor și impozitelor, dar mai ales să îi întrebăm cu ce probleme se confruntă în găsirea și reținerea forței de muncă. Pentru că mai departe de măsurile temporare pe care le poate lua guvernul, pentru o perioadă de 3-6 luni, avem nevoie să ne gândim la schimbările eșențiale, pe termen lung, prin care poate fi consolidat mediul de afaceri. Pentru că provocările despre care discutăm astăzi nu vor dispărea în 6 luni.

În același timp, acum prioritatea 0 pentru noi toți, autorități, bănci, mediu de business, trebuie să fie păstrarea și crearea locurilor de muncă. Iar pentru asta avem nevoie să asigurăm funcționarea business-urilor la parametri optimi, inclusiv prin accesarea programelor de finanțare a IMM-urilor cu garanții de la stat și atragerea de fonduri nerambursabile.

Iar eu, ca de fiecare dată, o să insist asupra impulsului extraordinar pe care îl putem oferi societății prin accesarea fondurilor europene. Este singura manieră prin care putem accelera trecerea spre o economie sustenabilă și este important să înțelegem că accesarea fondurilor este un factor de bază pentru realizarea reformelor structurale care îmbunătățesc perspectivele de creștere ale României pe termen lung. Este soluția viabilă pentru modernizare, ținand cont de faptul că dezvoltarea infrastructurii, încurajarea politicilor de protecția mediului și creșterea valorii adăugate a serviciilor reprezintă singura șansă pe care o avem pentru creșterea gradului de integrare economică și financiară la nivel european.

Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?

Sergiu Manea: 2023 vine cu provocările sale și menține pe agenda câteva dintre subiectele cu care ne-am confruntat și anul acesta: reziliența economiilor din toată lumea la șocuri și posibilitatea de a susține o creștere economică durabilă, evoluția inflației și măsurile adoptate de băncile centrale pentru a-i limita efectele, evoluția piețelor financiare și fluctuațiile valutei, ținând cont și de deficitul balanței comerciale al UE. La toate acestea se adaugă evoluția conflictului de la granița României și impactul pe care situația gazului rusesc îl are asupra performanței economiilor europene.

Însă, băncile au învățat din crizele precedente. Iar sistemul bancar românesc este unul bine capitalizat, cu resurse de susținere a economiei și cu un program solid de gestionare a riscurilor. Dar pentru că vorbim despre provocări la nivel mondial, atunci e nevoie să ne uităm la mizele strategice: zona de cybersecurity și cea de politici ESG.

Cybersecurity pentru că în ultimii ani sistemul bancar a trecut printr-un proces de digitalizare accelerat. Și în timp ce automatizarea reduce riscul de eroare umană, deschide calea și către noi amenințări: de la probleme de infrastructură la infracțiuni financiare și încălcări ale confidențialității datelor.

ESG pentru că înainte de a vorbi despre indicatori de performanță în afaceri, vorbim despre faptul că there is no planet B. Avem o singură planetă Pământ, iar fenomenele meteo extreme continuă să afecteze fiecare continent în parte. Lumea face un efort comun și se îndreaptă către stabilirea unei economii cu emisii reduse de dioxid de carbon, iar misiunea noastră este să sprijinim tranziția clienților către o economie verde. O economie cu amprentă de carbon neutră și cu produse și servicii bancare ce facilitează această tranziție.

Indiferent de ce ne rezervă 2023 consider că este important să ne uităm la oportunități. Pornind de la schimbare, vom găsi soluții să depășim orice problemă și vom învăța ca binele comun primează în fața binelui personal. Depinde doar de noi să ne uităm la impactul de lungă durată și la cum facem să lăsăm un viitor mai bun pentru generațiile viitoare. Depinde doar de noi să le deschidem calea spre marile inovații și nu să îi ținem pe loc ca să ne repare greșelile.