Conceptul fast fashion a crescut odată cu reducerea costurilor cu producția în serie a pieselor de îmbrăcăminte și ca rezultat al lanțurilor de furnizare mai eficiente și al metodelor de producție mai rapide. La acestea s-a adăugat costul redus al muncii pentru că personalul din producție folosit cu precădere este cel din sud-estul Asiei, unde 85-90% sunt femei. S-a descoperit și s-a comentat mult în media faptul că munca în fast fashion exploatează foarte mult și este foarte obositoare și discriminatorie.
Retaileri din a căror strategie face parte (și) fast fashion sunt Primark, H&M, Shein, Zara – toți au devenit multinaționale datorită unui volum uriaș de vânzări de haine trendy și ieftine.
Revenirea de după pandemie este vizibilă pentru majoritatea mărcilor de îmbrăcăminte, fie că acestea sunt de lux, fie că sunt mass-market. Așa cum arată graficul alăturat, pregătit de Statista, vânzările H&M și-au revenit rapid în majoritatea piețelor-cheie ale companiei, iar trei dintre acestea – SUA, Rusia și UK – au înregistrat creșteri spectaculoase.
Deși retaileri de îmbrăcăminte cum sunt H&M au stabilit un cadru robust pentru e-comerț în rândul publicului larg, gigantul suedez se bazează în continuare în mare parte pe magazinele fizice. Imediat după relaxarea restricțiilor post-pandemie, profitul H&M a crescut cu peste 158% (raport al întregului an 2021). Această creștere uriașă a profitului vine cu un preț mare, totuși. Deși compania a introdus soluții de sustenabilitate cum sunt campaniile printre clienți de a aduce înapoi hainele nepurtate sau vechi pentru a fi reciclate sau folosirea bumbacului sustenabil, problemele cu privire la condițiile de muncă și la salariile foarte mici din fabricile din China, Bangladesh și India, precum și fibrele sintetice din poliester care eliberează microparticule de plastic atunci când sunt spălate și, astfel, poluează puternic, sunt încă nerezolvate.
Industria globală de fashion este responsabilă pentru ~8–10% din emisiile anuale globale de carbon, iar la acestea fast fashion contribuie mult din cauza materialelor sintetice, a chimicalelor folosite și a măsurilor minime de evitare a poluării care sunt implementate pe plan global până în prezent.
